Patru

139 5 0
                                    

Dar cel mai ciuda imi era ca ma lasasem dus de val.N.am vazut deloc cand a venit domnul Gunnell,desi intre mine si catedra era un culoar.Adica,statem chiar in fundul clasei.In ce ma priveste,tabla putea sa fie la fel de bine si in alta tara.Cuvintele parca erau cai de circ care dansau in sus si in jos.Adica niciodata nu se opreau destul ca sa.mi dau seama ce insemnau.Puteam citi numai cuvantul urias,scris cu rosu pe poza cu luna.Te plesnea peste bot cuvantul ala.PATRIA.Cuim eram sarac cu duhul si nu ma potriveam in peisaj de nicio culoare,stateam in fundul clasei atata vreme,incat stiam ca devenisem aproape invizibil.doar cand domnul Gunnell simtea nevoia sa.si dezmorteasca bratele de tanc i atrageam atentia.Numai atunci vedeam rosu in fata ochilor.

Cele trei fețe ale luniiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum