Constat ca mă iubești!

Capitolul 9

Delilah :
Este incredil cat de frumos poate fii in bucatica mea de oras pe timp de noapte,mai ales daca priveste de la înălțime. Atunci cand m-am trezit mai mult dezbrăcata decat îmbrăcată cu o mana pusa periculos de aproape de feminitatea mea, primul instinct a fost sa tip dar mi-am amintit toate cele intamplate in ultimele zile si ca stateam in pat îmbrățișata de nimeni altul inafara de iubitul meu morocănos cu un caracter vulcanic dar care nu a putut rezista si m-a adus in dormitorul sau.

Sunt suparata pe el, putin, dar sunt. Sunt confuza din toate punctele de vedere. Nu stiu cum a avansat asa de mult relatia noastra, nu stiu daca are vreun sentiment fata de mine, nici macar nu stiu daca fac bine aflandu-ma aici. Sunt sigura ca pentru el se aprinde o flacăra ce reprezinta dragostea, acum fiind doar o scânteie, si nu ma împotrivesc acestui sentiment bizar dar foarte dulce. Stau doar in camasa lui, sprijinita de peretele din sticla cu un pahar de sus in mana, ceasul indicând doar cinci dimineata. Alarma este setata la sapte, astăzi este luni, probabil ca merge la munca. Imi misc picioarele pana la bucatarie, si dupa treizeci de minute de cautari am tot ce imi trebuie pentru clatite, omleta si cafea. Fac rapid amestecul pentru clatite, auzind cum untul se topeste in tigaie. Vars aluatul in tigaie si ma uit multumită ca nu s-a prins de fund. Chiar daca e suparat pe mine, nu poate merge la servici cu burta goală. Ma rog, scorpia din mine urla sa abandonez totul si sa plec insa vocea rațiunii imi spune sa il enervez prin indiferenta.
#7:00 A.M.#
Mancarea este asezata pe farfurii aburind, langa o ceașcă de ness, in bucatarie. Ma uit la televizor vazand lucruri plictisitoare si clasice. Aud niste pași repezi venind înspre mine si imi intorc capul uitandu-ma spre fata panicata a lui Michael.
-Doamne, am crezut ca ai plecat. Spune îngrijorat si ma strange in brate strans. Nu este suparat pe mine? Accept imbratisarea cu bucurie crezand ca a uitat dar fata lui trista imi spune ca nu.
-Imi pare rau pentru aseara iubito. Eram suparat si nervos si indispus, nu voiam sa iti fac rau din cauza furiei mele. Spune el caindu-se si eu imi asez o mana pe obrazul sau uitandu-ma bland la el.
-Nici daca ai vrea nu ai avea cum sa ma ranesti. Spun eu pe un ton dulce. Ma trage in bratele sale si ma saruta lung si umed pe buze.
-Niciodata nu o sa vreau sa te rănesc. Spune el soptit si eu ii zambesc cald lipindu-mi fruntea de a sa.
-Am facut micul de jun. Spun cu privirea spre bustul sau parca sculptat plin de tatuaje. O sa il intreb ce semnifica într-o zi.
-Haide sa mancam atunci. Spune voios si ma ia pe un umar spontan eu razand puternic la gestul sau.

Ma aseaza pe scaun si se uita cu pofta atat la mine cat si la mancarea caldă
-Nu am mai mancat mancare caldă la Paști, si atunci am mancat la mama. Spune el cu doua clatite in gura. Imi dau ochii peste cap chicotind si eu si eu o gura, felicitandu-ma ca le-am facut asa bune.
-Nu trebuie sa te duci la servici azi? Intreb eu si el se opreste din mancat.
-Sunt seful sefului sefului campaniei din acest oras, daca vreau ma duc daca nu, nu. Imi explica el si eu clatin din cap. Telefonul imi suna exact cand Michael da sa ma sărute si oftam amandoi. Ma dau jos de pe scaun si ma indrept spre sufragerie unde raspund la telefon fara sa ma uit la apelant.
-Delilah Carren.
-Josh Carren. Iti suna cunoscut numele? Maresc ochii la vocea sarcastica a tatălui meu si inghit in sec.
-Nu? Incerc sa dreg situatia si pot sa il aud soptind ceva.
-Ar fi bine sa vii acasa. Luke mi-a spus ce s-a intamplat scumpo, nu e bine sa fii singura acum. Deci nu i-a spus de Michael. Bun.
-Nu sunt chiar singura. Spun cu o voce mica.
-Adica? Cu cine esti Delilah? Intreaba panicat tatăl meu si inghit in sec. Tresar cand mainile lui Michael ma prind de talie si ma lipesc de corpul sau.
-Iti explic acasa. Pa tati. Inchid apelul si ma intorc spre iubitul meu ce ma priveste curios. -Tatal meu s-a îngrijorat si a spus sa vin acasa. Iar tu vii cu mine. Trebuie sa ii spun ca suntem impreuna ca sa nu se supere dupa aceea. Michael doar aproba si imi saruta gentil gatul, apoi mandibula, fruntea si la sfarsit buzele.-Haide sa ne imbracam.

Drumul a fost unul liniștit, neavand parte de neplăceri doar de un trafic încurcat si plin de polițiști. Ajunsi in fata casei mele imi inchid strans ochii si cu cele intamplate aseara nu mai vreau sa intru acolo.
-Haide. Ne asteapta tatal tau. Spune Michael si eu aprob luand-o la pas. Ma bucur ca reactioneaza ca un adult si nu incepe sa transpire si sa planga pentru ca o sa il intalneasca pe tatal iubitei lui. Atunci cand intru in casa imi gasesc fratele impreuna cu parintii mei in living. Ambii se redica si se uita surprinsi la Michael, apoi la mine.
-Data trecuta nu v-ati cunoscut din cauza împrejurimilor. Michael, ei sunt parintii mei, Eleonor si Josh Carren, mama, tata el este Michael...iubitul meu. Spun ezitand. Tatal meu ridica o sprânceană uitandu-se furios la noi doi, iar mama doar icneste socata.
-Poftim? Parca neauzind intreaba tatal meu si eu inghit in sec. Luke se ridica in picioare si se apropie de mine parca sustinandu-ma.
-Eu cu Michael formam un cuplu. De doua zile. Il informez din nou cu o expresie neutra pe fata.
-Sa nu te puna mama dracului sa o ranesti Michael. Marâie el dupa cateva minute de tacere.
-Nu am sa o fac. Il asigura Michael hotarat si pot sa vad o urma de apreciere in privirea tatălui meu. Mama chitaie langa el uitandu-se atent la noi doi.
-Haide draga, trebuie sa mergem la firma. Spune mama si il trage pe tata cu greu afara din casa facandu-ne cu mana noua. Ma intorc spre Michael si il iau de maini, uitandu-ma la el in detaliu, expresia sa nearătând nici un sentiment.
-Eu ma duc sa ma schimb, si cobor. Stai cu Luke putin. Spun eu si Michael ma priveste bland.
-Scuze iubito, trec si eu pe la firma, dupa ce ma schimb de haine. Iti trimit mesaj imediat ce ajung. Ai grija de tine. Spune rapid si se apropie de mine sarutandu-mi fin buzele. Sa stii ca nu am uitat de pedeapsă prințeso, ne vedem diseara. Sopteste la urechea mea si imi saruta apasat tampla.

Stomacul mi se strange într-un mod dureros de placut si suspin cand il vad ca se urca in masină demarand in trombă pe strada goală a casei mele.
-Sunteți draguți. Spune Luke cu mana pe talia mea.
-Știu. Spun melancolica. Imi e frica, imi e frica ca nu o sa ma vada decat o pustoaica,ceva trecător. Incep sa ma îndrăgostesc Luke. Adaug si fratele meu ofteaza.
-Tine la tine. Mult. Se observa asta. Nu il lasa sa plece si nici pe altcineva sa se apropie de el. Il mai tii minte pe Barny? Intreaba el si eu zambesc. Cum as putea sa uit de ursuletul meu, alb stralucitor, pe care nu l-am mai dat jos din brațe pana la cinsprezece ani, chiar si acum il am in camera, in dulap, uitandu-ma la el sa imi aduc aminte de trecut. Niciodata nu il dadeam la nimeni, nu il lasam pe nimeni sa il atinga si daca cineva facea asta suferea consecințele. Intotdeuna am avut grija de ce e al meu, mai ales daca tineam la acel lucru. –Nu il mai lasai din maini. Hai sa gandim asa. Daca chiar are sentimente pentru tine nu o sa iti greseasca cu buna știință, niciodata, o sa stea alaturi de tine pana la sfarsit, in tot. Continua el si eu zambesc uitandu-ma in zare. Imi saruta ceafă si pleacă din sufragerie lasandu-mi liniste cel mai probabil. Urc in camera mea la scurt timp dupa acel dialog si ma opresc in fata baii. Deschid usa cu tragere de inima si zambesc cand vad o cada putin mai mare dar noua in mijlocul ei. Totul este imaculat si trebuie sa le multumesc baietilor ca mi-au curatat si camera de sângele lui Eduard. Fac o baie pe meritate si ma eliberez de tot stresul ce imi statea in cârcă.

Parul meu saten se usuca devenind putin cârlionțat, ochii albastri imi sclipesc iar gropițele nu vor sa imi paraseasca obrajii. Aud semnalul ca am primit mesajul si imi iau iute telefonul in mana.

"De la: Michael O'Pry
Subiect: Ședință
Mesaj: Tatăl tău are o ședință cu mine in doua ore. Știi ceva despre asta prințeso?
Catre: Delilah Carren"

La naiba, citesc mesajul de trei ori si panica ma cuprinde. Stie ca nu ii poate face nimic acasa pentru ce e mama insa mama nu se baga in afacerile lui. Saracul Michael, e pe cont propriu.

"De la: Delilah Carren
Subiect: Tatăl meu
Mesaj: Nu stiam nimic despre ședință, jur. Poate nici macar nu stie ca o are cu tine.
Catre: Michael O'Pry"

"De la: Michael O'Pry
Subiect: Tatăl tau
Mesaj: Oh, ba știe frumoaso. I-a spus clar secretarei mele ca abia asteapta sa faca cunoștiință cu mine in stilul Carren. Și ca partener va veni si Luke. In ce consta stilul ăsta?"

Citesc mesajul cu ochii măriți si inghit in sec. Cotarla, de aia se comporta asa de frumos. Il batea conștiința. O sa ma răzbun eu.

"De la: Delilah Carren
Subiect: Avertizare
Mesaj: Multă bătaie si nu doar de cap. Presimt mult sange. Ajung acolo cat de repede pot.
Catre: Michael O'Pry"

Imi arunc telefonul pe pat si incep sa ma îmbrac cat de rapid pot. La naiba, sper sa iasa vreunul viu din toata treaba asta. Am nevoie de întăriri. O chem si pe mama. Daca o dau de belea, sa o dea toti.