Constat ca mă iubești!

Capitolul 13- Partea a II-a

Delilah :
-Mai repede Delilah. Tipa fratele meu din apropierea liftului. Imi dau ochii peste cap si ii arat degetul magic in vazul tuturor.
-Daca cineva m-ar ajuta cu bagajul ar fi mult mai simplu. Le reproșez eu celor patru barbati incercand sa imi târâi geanta dupa mine.
-Daca cineva nu si-ar fi luat asa multe haine nu ar avea nevoie de ajutor. Reproseaza si Calum la randul lui. Lui Jason i se face mila de mine si vine ridicand geanta cu ușurință. Il urmez sub privirile surprinse si amuzate ale oamenilor, in lift.

-Diseara la douazeci si unu este prima cursa. La opt jumate sa fii gata Delilah. Răceală din glasul lui Luke ma face sa imi opresc respiratia pentru cateva secunde. Aprob confuza si imi indrept privirea spre adidașii mei negri. Oare ce am facut? Un clinchet ne anunța ca ușile liftului se deschid si ies prima afara, parca având vreo putere brusca si paranormala, smulgand valiza din mana lui Jason si inaintand pe hol.
-Ce dracu'...La fel de confuz ca mine murmura Mike. Descui camera hotelului luxos in care vom sta, si intru rapid. Am facut toate planurile in avion. Fiind un barbat bogat si recunoscut o sa se cazeze la cel mai bun hotel din Seattle, adica la acesta, diseară o sa fie acolo si cand o sa ma vada o sa fie absolut șocat.

Dar mi-am facut si plan de siguranta. Daca chiar este la o sedinta desi e putin probabil, o sa aflu in următoarele minute deoarece un prieten bun de a lui Mike este specializat in IT si imediat o sa știu toate sedintele pe parcursul a doua zile, din Seattle, si participanții lor. Dulapul din camera este unul mare si nu știu daca mai are rost sa imi mai pun hainele in el. Este ora nouăsprezece, in doua ore trebuie sa fiu gata.

Blugii negrii se mulează perfect pe mine, la fel si bluza cu un mic decolteu de aceeasi nonculoare la aserteu cu platformele lacuite. Machiajul este unul simplu, codita cu tus si ruj rosu aprins iar parul este într-un messe perfect. Uitandu-ma la mine imi amintesc clar de cursele de masini ce le practicam nu de curand. Eram faimoasa, imi plăcea sa detin controlul pistei si bineinteles alaturi de masina mea. Eram de neîntrecut pana la urma. Telefonul ma desprinde din ganduri si ma uit atent la el. Un mesaj de la Michael si unul de la Daniels, prietenul lui Mike.

"De la : Michael O'Pry
Subiect : Tu
Mesaj : Imi este dor de tine. Vreau sa te am in bratele mele chiar acum.Seattle-ul e prea obositor, mai ales ca sedinta se tine pe timp de noapte.
Catre : Delilah Carren"

Imi țugui buzele si ma gandesc asupra texturii mesajului. Pare sincer. Deschid cu tragere de inima celalat mesaj si inchid ochii, injurandu-ma de toate cele cand il citesc.

"De la : Daniels Gilles
Subiect : Michael O'Pry
Mesaj : Evenimentul din aceasta seara nu conține si cursele de motoare. La ora 21:30 domnul O'Pry va intra într-o sedinta cu alti afaceriști importanți. Cu placere, o seara frumoasa
Catre : Delilah Carren"

Ma trantesc in șezut pe pat si ma uit la ceas din nou si din nou si din nou. Am fix patruzeci de minute sa ajung la firma lui si sa ma prefac ca i-am facut o surpriza, nu ca nu am avut incredere in el. Vinovatia se plimba nestingherita prin mine si cred ca o sa intru in pamant de rusine. El crede ca sunt acasa si il astept ca o fetita cuminte. Iar eu sunt aici îmbrăcată ca un interlop, gata sa omor pe cineva, știu si victima dar o sa se numeasca sinucidere.

Brusc vad beculetul cum plătește deasupra capului. Ma duc la recepție, iau cheia camerei sale, ma schimb si il astept cuminte acolo, facandu-i o surpriza de proporții...pentru toti.
-Hai, esti gata? Luke intra in camera si ma fixează cu o privire ageră, fiind multumit de costumația mea.
-Ăm...eu nu vin. Chiar nu pot. Am niste treaba. Incerc eu sa ma scuz si dupa reactia temperamentala a fratelui meu nu prea reușesc.
-Ce? Nu! Tu vii cu noi. Fie ca vrei, fie ca nu. Macar o data fa ce spun eu. Imi asez degetele arătătoare de o parte si de alta a capului, pe tample, masand usor, o grimasă apasandu-ma brusc. O ședință tine doua ore, bănuiesc ca am timp berechet sa ajung acolo, stau zece minute si plec.
-Bine. Cedez si ma ridic, luandu-mi telefonul si plecand din camera de hotel.