Două secunde ca să o pierzi #Finalizată

Capitolul 7

5 ani în urmă
   Penny

    L-am condus pe Lucas în casă. Din momentul în care am deschis ușa și el a intrat , am avut un moment de ezitare deoarece casa mea era mult mai mică ca a sa. Și clar nu era atât de luxoasă.
  Însă nimic din asta nu părea să îl deranjeze . De fapt părea că nici nu observă. Era bine de știut că Lucas nu e o persoană materialistă.
-Vrei ceva de băut?
-Sigur .
-Ahh....nu știu ce am avem pe aici , și oricum nu mă prea pricep la băuturi dar...
  Lucas râde:
-Stevens! Stai calmă, nu beau nimic cu alcool doar am venit cu mașina.
  Zâmbesc:
-Suc de portocale ?
-Ar fi grozav .
  Dau din cap , deschid frigiderul , scot sucul apoi pun două pahare. Pe unul i-l întind lui și ne deplasăm încet spre sufragerie .
  Eu mă duc spre scări iar el vine după mine . Urcăm în liniște până la mine in dormitor .
  Pun paharul pe birou în timp ce el imi inspectează camera . 
  Lângă pat mai am încă două cutii pline de lucruri pe care nu le-am despachetat încă. Lucruri care mi-ar persoanaliza camera .  Lucruri care ar spune , aici e locul meu .
  Dar încă mă tem să spun că un loc e al meu. Dacă ar trebui să ne mutăm iar mi-ar fi mult mai ușor așa .
-Deci , asta e camera ta.
  Nu întreba . O spune ca pe o afirmație. Se duce spre pat și se lasă să cadă pe saltea .
-Imi place .
  Sare apoi în șezut și se uită la mine zâmbitor . Eu nu prea imi găsesc locul pentru că nu am mai adus băieți la mine acasă. Mereu mergeam eu la ei .
  Lucas se întinde , mă prinde de mâini și mă trage spre el . Își desface genunchi iar eu sunt acum lipită de el . Își ridică capul spre mine și  își mușcă buza apoi se lasă pe spate pe pat iar eu cad involuntar peste el .
   Chicotim amândoi. Mă întoarce cu spatele la saltea și se apleacă peste mine ca să mă sărute .
  Buzele lui sunt moi și are gust de mentă. Una din mâinile lui mi se plimbă pe abdomen iar eu nu mă opun . Ba chiar mă bucur de senzația acestei atingeri .
   Eu ii dau jos șapca cu NY și îmi trec mâinile prin părul lui. Pare că ii place .
   Imi incolăcesc picioarele înjurul taliei sale . Își lasă mâinile să îmi alunece pe corp până când ajunge la baza spatelui .
   Se lasă să cadă pe spate iar eu ajung deasupra lui .
   Imi rânjește când mă aplec să îl sărut . Părul meu cade ca o perdea de mătase în jurul nostru.
Mă ridic și rămân deasupra lui . Nu fac altceva decât să îl privesc iar el mă mângâie pe picioare .
-Ești un adevărat clișeu , Penny Stevens ! Pe cât de fragilă pari la exterior pe atât de dezlănțuită ești pe dinăuntru.
   Comentariul său mă face să roșesc dar in același timp imi dă satisfacție și mă face mai încrezătoare .
  Mă aplec spre el și îl sărut pe linia maxilarulul . Il mușc ușor de ureche și îi șoptesc :
-Și încă nu ai văzut nimic  .
   Când îmi ridic puțin capul ca să îl privesc în ochi , ai săi strălucesc .
  Vrea să spună ceva dar auzim de jos zgomot . O ușă deschisă apoi închisă și glasul mamei în sufragerie .
  Lucas chicotește și se ridică de pe pat. Mă ridic și eu.
  Mă trage spre el și mă sărută.
-E timpul să plec , Stevens . Dar ne vedem la școală.
  Dau din cap însă văd că el nu o ia  spre ușă.
-Lucas ce faci ?
-Plec.
  Când vede că încă sunt confuză imi zâmbește și mă lămurește:
-Nu aș vrea să mă întâlnesc cu părinții tăi pentru prima dată, ieșind din dormitorul tău la ora asta . Nu aș vrea să creadă că am o influență negativă asupra ta.
   Chicotește. Se apropie de geam și îl deschide :
-Așa că o să evit această întâlnire .
   Se pune pe perzav și se mai uită o dată la mine :
-Noapte bună, Penny !
  Apoi sare jos . Eu mă duc spre geam și îl văd mergând pe stradă. Il urmăresc cu privire până când ajunge la mașină.
   Părinții mei probabil că nici nu au observat-o. Sau și dacă au văzut-o nu le-a păsat. Probabil că nu le-ar fi trecut nici în veci prin cap că ar putea să fie mașina unei persoane care e la noi in casă.
   Lucas pornește mașina iar eu îl urmăresc cu privirea până când e prea departe ca să îl mai pot vedea.