Capitolul 2

14 2 0
                                    

Wow, era chiar el in persoană......
In sfârsit s-a gandit ca are si el o fata....cand l-am vazut ochii au inceput sa-mi lacrimeze fara sa vreau asta...
Vroiam săi pun o grămadă de întrebări dar mai intai sa-l ascult eu..
-Fata tati, îmi pare atât de rau ca te-am lasat atâția ani singura si neajutorata, ce ai facut cum te-ai descurcat?
-Eh.....cum de te-ai gandit la mine?În toti ani ăștia nu am avut pe nimeni si cand am suferit nu am avut un umar pe care sa plang...sti cat de rau este sa nu ai o persoană care sa fie langa tine mereu?
-Nu,nu stiu dar acum voi fi langa tine!
-Dar ce crezi ca acum hop ţop, vi si totul va fi ca înainte?
-Pai.....
S-a lasat liniștea...
-Eu credeam ca o sa te bucuri..
-Credeai prost......cand mi-a fost greu nu ai fost langa mine, nu a fost nimeni. Nu vreau sa te las sa vi asa sa ma distrugi din nou....
-Cu ce sa te distrug?
-Gândeste-te si apoi mai discutam....
Mi-am luat jacheta si am plecat...
Dupa m-am dus sa ma plimb prin parc sa ma gandesc la tot....
S-a lasat noaptea si m-am gandit sa ma indrept spre garsoniera mea în care pot sta singura...
Dupa doua zile de stat numai in casa m-am gandit ca ar fi bine sa-mi găsesc ceva de munca.......
Va urma.....

Visele unei adolescente!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum