nyctophilia

amfidromic

uuuuuuu         rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr      lllllllllllllllllllll       ăăăăăăăă

alergând dezbrăcat

pe-o plajă pllllinăăăă de statui înghițite de valuri

amfore pline cu zeamă acidă

toarnă pe pământ ploaie ascuțită cu lame de fier

arde curge în valuri

sub mare un pește se strecoară în pivnițe înmuiate în gânduri

uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrrrrrrrlllllllllllllllllllllăăăăăăăă

aleargă dezbrăcat

marea se sparge de corpul lllllllluuuuuuuuuuuuuuiiiiiii alb

i se șterg urmele

o umbră de lumină rămâne în locul

în care a stat cândva

e-l-l-l-l-l

într-un fragment de roman