Capitolul 8

4K 293 0
                                    

Totul era confuz in mintea mea,ce se intampla aici ?Fratele meu se cunoaste cu Harry?De ce ma apara Harry?

-Las-o in pace Blake iti spun pentru ultima oara.marai Harry

-Frate stii ca te respect,tin la tine dar curva asta isi merita o bataie asa ca in loc sa o aperi ar trebui sa ma ajuti.

-Ai dreptate,.spuse el extrem de serios.

Harry se apropia cu pasi mari si hotarati spre mine si mainile mele s-au dus din instinct pentru a imi proteja fata pentru ca in momentul urmator eram sigura ca puterea lui nu se va compara cu a lui Blake iar sansa mea de a mai trai era scazuta cu cel putin 50% daca Harry i se alatura fratelui meu.

Ochii sai nu exprimau nimic  altceva decat furie iar verdele irisilor  era acoperit de o nuanta puternica de negru.

Pasii s-au oprit si puteam vedea printre maini pantofii sai negri nemiscandu-se in fata mea.Puteam vedea in stanga mea picioarele lui Blake care se miscau in mod nervos pe asfaltul de pe alee.

Dintr-o data au inceput miscarile bruste iar curiozitatea mea a fost mai mare decat frica asa ca mi-am inlaturat mainile de deasupra capului pentru a vedea pumnii incasati de fratele meu care nu parea sa riposteze la loviturile puternice ale lui Harry.

-Cum iti permiti sa dai intr-o femeie?Cum iti permiti sa o injuri,sa o tarasti dupa tine?enumera Harry in timp ce nu se oprea din loviturile sale regulate pe corpul fratelui meu.

Ochii cretului erau rosiatici iar lacrimi ii scapau din marginile ochiilor.Era suparat,maniat iar ura din el parea a fi un lucru incontrolabil .

Printre suspine si lacrimi am reusit sa il strig dar nu suficient de tare incat sa isi intoarca macar fata spre mine.

Il tot strigam pentru ca stiam ca asta nu se va termina bine si eu eram singura care puteam sa termin bataia asta.Vecinii din bloc s-au strans pe langa noi dar nici unul nu era in deajuns de curajos sa se bage cu toate ca incercam din priviri sa le cer ajutorul pentru ca,cuvintele in acel moment erau imposibile.

Cu toate ca picioarele mele erau nefolositoare am reusit sa ma tarasc si sa il apuc pe Harry de umar si sa ii atrag atentia.El isi intoarse capul iar ochii aceea erau ceva de nedrescris,nu am vazut atata mila in ochii cuiva,atata suferinta si nu intelegeam de ce,nu avem nimic impreuna nici macar nu ma cunoaste dar mai sa ii fie mila de mine.

-Harry,te rog lasa-l,dute,nu o sa mai imi faca rau.

A urmat un gest la care nu ma asteptam,imi prinsese fata in mainile sale uitandu-se adanc in ochii mei.

-O sa am grija ca nimeni sa nu se atinga de tine,nimeni nu o sa mai aiba curajul sa te atinga.imi promisese el

Am aprobat din cap nestiind ce sa fac sau sa zic pentru ca nu asta e lucru pe care ma asteptam sa il faca.

Harry se uita in jur si a vazut multimea de oamenii adunata in jurul nostru uitandu-se urat si insistent la ei parca vrand sa le spuna sa plece pentru ca nu avem nevoie de spectatori iar spre surprinderea mea au plecat.

O sirena de politie se auzea din ce in ce mai tare fiind probabil anuntata de cele intamplate de unul dintre "spectatori" .

Privirea lui Harry a devenit una speriata.

-Sa mergem,am destule probleme cu politie.spuse el serios tragandu-ma de mana ridicandu-ma de pe betonul rece.

-Nu.....nu pot sa plec.nu pot sa il las pe Blake aici singur in halul asta.

-Haide Hope,serios inca vrei sa stai cu el dupa tot ce a facut?Nu te-ai saturat?gesticula Harry parca putin socat de reactia mea.

Era fratele meu chiar daca facea asta,m-am obisnuit si l-am aceptat asa cum e el.

Sirena se tot auzea iar Harry se uita din stanga in dreaptade unde se auzea sunetul mai tare  fiind atent a nu fi vazut de politisti.

Fara sa imi dau seama el ma lua in brate fugind cu mine pana la masina.Ma asezase pe scaunul din dreapta dupa care a urcat pe locul soferului acelerand masina plecand cand mai repede posibil.

==============

Heiii <3

 

Multumesc mult si va pup :)

Greselile le voi corecta la postarea urmatorului capitol :)

Hope- NeeditataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum