Nuntă

327 22 1
                                    

Ne-am întors in Seoul acum o săptămână si ceva, ceea ce înseamnă ca eu si Alexandra mai avem cateva zile de stat in Coreea. Ma simt foarte prost ca voi pleca de langa Jungkook si ca nu ne vom mai vedea atat de des. Sa-l stiu atat de departe de mine e ca si cand m-ar pune cineva sa rămân inchisa in casa, iar cum eu sunt claustrofoba nu as putea face față. Cum am ajuns in Seoul am fost târâtă de Jungkook pana la un magazin de telefoane ca sa-mi ia altul nou. Chiar daca nu am vrut, l-am acceptat pentru ca spunea ca se va supăra daca nu o fac. Cum este joi si mai avem 3 zile pana la plecare am încercat sa vizitez toate locurile care voiam sa le vad împreună cu Jungkook. El mititelul cred ca e cel mai afectat dintre noi din cauza plecarii mele ,pentru ca pe lângă programul lui încărcat de idol, a încercat sa-si petreacă tot timpul rămas alaturi de mine. I-am tot zis ca zilele astea sa si le petreacă odihnindu-se, dar parca vorbesc cu pereţii. Acum suntem la noi in apartament. Am rămas singură cu el pentru ca fetele sunt plecate. Suntem amandoi in pat uitându-ne la un film. Ma uit la el si il vad dupa privire cat de obosit e având pungi sub ochi . Nu-mi place sa-l vad asa, chiar deloc.

-De ce nu vrei sa ma asculţi? (Spun mâhnită)

Jk:Hmm, cum adica? (Spune nedumerit)

-Uite-te si tu cat de obosit eşti. Nu mai mergem nicăieri, tu doar ai sa te odihneşti in timpul liber pe care-l mai ai, bine? (Spun puţin autoritară spre sfârşit)

Jk:Nu e adevărat, sunt chiar ok.

-Jungkook, nu te cunosc de ieri.

Acesta isi pleacă capul in jos dar si-l ridica zâmbind uitându-se la mine.

Jk:Vreau sa ne petrecem timpul rămas cat mai frumos.

-Ni-l putem petrece si asa, relaxandu-ne.

Jk:Esti sigura?

-Nu vreau sa fi atat de obosit. Normal ca sunt sigură! (Spun si il sărut)

Acesta isi pune capul in poala mea si inchide ochii rămând asa. Eu imi pun mainile pe chipul sau si încep a ma juca cu degetele in parul lui care era deranjat. Zâmbesc vazandu-l asa si ii dau un pupic pe buze.

-Faci nanica? (Il intreb aplecată cu capul langa el si pupându-l pe gât)

Jk:Imi dati voie domnişoara? (Întreabă zâmbind)

-Pentru dumneavoastră oricând. (Spun râzând)

Il las sa stea asa cu gandul ca se uită la film pentru ca se întorsese pe o parte si nu vedeam ce face dar peste o jumătate de ora observ ca de fapt doarme. Dau sa ma ridic, ii pun o perna sub cap si ma ridic din pat învelindu-l. Dupa ce-l învelesc iau laptop-ul din pat si il pun pe noptieră. Il vad ca-si deschide ochii si imi face semn sa ma asez pe pat.

Jk:Hai langa mine! (Spune cu ochii între deschişi)

Ma asez cu capul pe mana lui bagandu-ma in pătură langa el. Imi zâmbeşte cand imi simte fruntea aproape de buzele lui si isi pozitioneaza mana pe mijlocul meu. Imi era oarecum rusine de ce se întâmplă, dar ma adun si il îmbrăţişez si eu. Stăteam amandoi imbratisati ceea ce imi plăcea. Observ ca el nu da se sa ridice sau sa faca altceva decat sa stea cu ochii închişi.

-Ai de gând sa dormi?

Jk:Nu ai zis ca trebuie sa ma odihnesc?

-Daca vin fetele si ne vad asa?

Jk:E ceva greşit? (Întreabă zâmbind) Ele sigur nu vor apărea prea curând, mai ales Alexandra care isi petrece tot timpul rămas cu hyung.

-Ok..

Jk:Tu doar stai asa iar eu voi fi cel mai odihnit. (Spune expirând apăsat si poziţionându-si mainile pe corpul meu)

Avea o mana pe fesa mea stânga ceea ce ma amuza. In momentul asta as face acelasi lucru numai sa-i vad fata mirată dar as parea nesimtita, deci nu.

Visul meu îndeplinit...  [EDITARE]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum