10

165 21 0
                                    

Simţeam cum sângele mi se scurge din corp, şi îmi era din ce în ce mai rău, abia mai puteam să stau treaz, eram într-o bătălie continuă cu somnul care într-un final a câştigat.

*Axel pov*

Eram în biroul meu mort de beat, când am simţit că cineva mă taie, am încercat să mă apăr, în faţa mea era fratele meu geamăn, de când tata mi-a lăsat mie tot imperiul el a prins o ură inimaginabilă pe mine. După o lovitură puternică la cap am văzut doar negru. M-am trezit într-un subsol, legat de mâini şi de picioare. În faţa mea stătea Max, care a început să mă lovească cu putere, s-a apropiat cu un cuţit de mine şi îmi trasa linii pe corp.

- O să îţi omor toţi oamenii.

- Asta să o crezi tu

- Pun pariu că biletul a fost găsit şi că în acest moment se îndreaptă spre tine ca să te salveze.

- Nu ar face aşa ceva de nesăbuit.

- Ba da, şi ghici? Am casă plină de oameni care îi vor vâna rând pe rând şi îi vor aduce aici unde o să îi omor în faţa ta.

- Nu pot accepta aşa ceva. Am început să mă zbat, moment în care a început să dea în mine. Sus deja se auzeau zgomote.

- Se pare că petrecerea a început, acum rămâne de aşteptat să văd cine scapă cu viaţă şi este adus aici pentru execuţie.

Timpul se scurgea foarte greu, parcă trecuse o eternitate, când văd că uşa se deschide şi văd cum un om cam de 1.75 cu o mască pe fata intră, se uită la Max apoi vine la mine. Mă uit la masca lui şi văd doi ochi destul de cunoscuţi, nu, nu, nu poate fi Ryu. În starea asta nu pot să vorbesc, nu pot să îi spun să fugă, nu vreau să-l pierd. Văd cum încasează două gloanţe, îmi vine să plâng, sunt aproape să cedez. Se uită la fata mea şi îşi cerere scuze, iar în momentul următor îl văd pe Max cum pică inert jos. Ryu se apropie de mine mă dezleagă şi mă cară afară unde aştepta Mah.

Acum sunt în maşină încă nu îmi vine să cred că am scăpat, că trăiesc, că puştiul a omorât pentru mine 30 de persoane. Mă întorc spre el şi văd cum cade cu capul pe bordul maşinii.

- Ryuuu! Tip, dar acesta nu răspunde.

- Domnule se pare că a pierdut mult sânge, dacă nu mergem urgent la spital va, va m...

- Nu o să moară, nu îi dau voie, mergem la spital

..............

*Ryu pov*

Mă trezesc într-un salon, se aud sunetele de la aparatul de monitorizare a inimii, îmi dau seama. Încerc să mă ridic din pat, dar sunt imobilizat de nişte fire. Se pare că am supravieţuit, dar Axel, Axel ce face?

Văd o asistentă că intră la mine în salon.

- Deci te-ai trezit puişor?!

- Îhâm!

- O să îţi mai facem nişte analize şi o să îţi dăm drumul.

Şi iese din salon, destul de bine dispusă.

Îl văd pe Axel care arată ca o mumie, plin de bandaje, cum intră în fugă la mine în salon. Se apropie şi mă strânge în braţe.

- Să nu mai faci aşa ceva în viaţa ta. Am crezut că o să mori! Tipă la mine mai rău decat la un om surd.

- Nu ştiu care era mai apropiat de moarte, nu eu eram ţinut captiv într-un subsol.

- Dar puteai să, să mori, eu ce mă făceam fără tine?

- Ce ai făcut şi înainte să mă cunoşti. Îi răspund sec, iar el s-e încruntă.

Mai avea puţin şi mă omora din priviri, şi-a apropiat faţă de a mea şi în următoarea secundă buzele sale le presau pe ale mele, iar totul s-a transformat într-un sărut la care am participat şi eu fiind în transă.

După jumătate de oră doctorul îmi mai face nişte teste, vorbeşte ceva cu Axel, iar apoi se întoarce spre mine şi îmi zice că sunt liber.




Datorită faptului că nu am mai avut timp de scris, corectat şi de postat, o să încerc să postez în seara asta tot ce am scris, fiindcă nu ştiu cum voi sta cu timpul în perioada urmatoare. Pentru reclamaţii şi sugestii lăsaţi mesaj:)))

Dragostea e criminala (Yaoi/ BL/ +16)[FINALIZAT]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum