Ganduri

Ai fost acolo

        Încep să scriu cu seninătate în ochi.Încep să scriu fără ca sentimentele să mă constrângă.Încep să scriu pentru prima oară cuvinte care îmi sunt dictate de inimă și nu trebuie să mai astept să treacă si prin rațiune.                                                                                                   Partea mea preferată din zi este amurgul.Atunci scriu cel mai profund.Dar ador și diminețile in care mă trezesc devreme și astept să răsară soarele la fel cum își asteaptă o indragostita iubitul.Atunci am cuvintele legate cu fericire.Atunci nu am regrete ci doar împăcari de sine.Dar nu știu cum se face căci liniștea aceea din acele momente extreme ale zilei mă face să vreau să dau la o parte perdeaua rece a durerilor mele sufletești și să vad  ca  tu  ai  fost acolo  cand  cand  simteam  ca  ma sufoc  intre atatea  fete  commune  si nepasatoare..Dar de ce  trebuie sa-mi amintesc  tocmai acum totul?Te-am dat uitarii,mi-am șters din minte  chipul tău,vocea ta,ochii tăi și  încă tot  mă trezesc noaptea si te văd uitându-te la mine cu ochii aceia senini si plini se sentimente. Dar dând la o parte toate acestea  observ și simt in fiecare zi că ai fost acolo lângă mine chiar dacă nu ne vorbeam chiar dacă nu  lăsam  cuvintele sa ne lege,era de ajuns ca  privirile să se întrepătrundă și totul era perfect.                                                                                                                                                                   Ai fost acolo…și doare când ma gandesc  ca poate nu vei mai fi.Doare sa treacă  acea parte a zilei, rasăritul sau apusul și să mă trezesc  ori în toiul nopții  rămânând  cu amintirile  în suflet ca și cum aș fi la  un cinema  la  o oră  târzie sau să  apară acea căldură  insuportabilă  de la amiaz  și   să  constat ca nu tu ești langă mine ci soarele acela care îmi arde sufletul în toiul verii..