Deschid ochii cu greu din cauza oboselii, mă uit pe geam, văzând că era întuneric afară dar puțin luminat. Verific ceasul, e 6:37.
De ce m-am trezit la ora asta? Mai puteam dormi încă două ore. Oftez și mă ridic leneș din pat mergând spre baie pentru a face un duș scurt.
Ies din baie cu un prosop in jurul meu căutându-mi haine pentru a mă îmbrăca. Stau în fața dulapului, scanez fiecare haină în parte.Jk:- Oare astea le-am luat ieri? Meh, nu contează acum cu ce mă îmbrac, arăt bine în orice.
Iau o pereche de blugi negri un tricou la fel și jacheta tot de culoare neagră. Îmi trag rapid hainele pe mine apoi ies din casă. Decid să o iau pe jos la lucru ca să mă bucur de câteva minute de pace.
Ajung in fața casei lui Taehyung și intru fără să bat sau să sun la ușă. Urc sus la etaj și aude apă curgând dintr-o cameră, probabil că face duș. Decid să aștept în living pe canapea.
Aud o ușă deschizându-se, urc sus și îl văd oprit la jumătatea holului uitându-se la mine șocat și doar cu un prosop pe el.Jk:- Bună dimineața?
Th:- Oh, 'neața! Ai venit devreme.
Jk:- Nu am venit devreme, sunt doar punctual.
Th:- Hmh.Intră în cameră iar eu urmărind-ul. Mă așez în pat și îl privesc fără pic de rușine.
Th:- De ce te uiți la mine? Mă îmbrac
Jk:- Și? N-am ce vedea.
Th:- Haha... ce amuzant ești.
Jk:- Ar trebui să mergi la sală, chiar
ești șuncă.
Th:- Adică tu ce ești, hăă? Ia sa văd.Se apropie de mine și îmi ridică tricoul descoperindu-mi abdomenul.
Th:- Oh... retrag ce am zis.
Jk:- Așa mă gândeam și eu.
Th:- Ce facem azi?
Jk:- Cum adică ce facem, tu nu mergi la serviciu?
Th:- Nu prea merg, doar o dată pe săptămână.
Jk:- Hmm, ok. Atunci hai la sală!
Th:- Ce să caut eu acolo?
Jk:- Ce poți face la sală?
Th:- Nuuu!
Jk:- Ba daaa, haide, o să fie distractiv!
Th:- Ba nu, n-o să fie.
Jk:- Oh ba da.Îl prind de braț chinuîndu-mă să-l trag după mine.
Ajunși la sală ne schimbăm în training.Jk:- Așa, prima oară încălzirea. Ia-te după mine.
Th:- Ok...
-
-
Jk:- Ok, ajunge. Acum face-
Th:- Nu mai pooot!
Jk:- Dar asta a fost doar încălzirea! Mai cu viață, știu că poți.
Th:- Dar nu mai pot...
Jk:- Nu există nu poți, există nu vreau.
Th:- Vai, tu...
Jk:- Vai ție, nu mie. Acum hai 10 abdomene.
Th:- Prea multe.
Jk:- Nu-mi pasă. Vrei să ai mușchi ca ai mei?
Th:- Da...
Jk:- Atunci taci și fă.
Th:- De când îmi spui tu mie ce sa fac?!
Jk:- De azi. Hai mai repede.
Th:- Să știi că sunt mai mare ca tine!
Jk:- Repet, nu-mi pasă.
Th:- Atunci nu le fac.
Jk:- Gata, gata. Vrei să te ajut?
-
-
După ce am terminat acele exerciții ne ducem în vestiar schimbăndu-ne în hainele noastre.Jk:- Deci Taehyung, cum a fost?
Th:- Obositor, mă dor toți mușchii din corp...
Jk:- O să te obișnuiești.
Th:- Apropo, Jungkook...
Jk:- Ce este?Mă întorc către Taehyung, se îndreptă spre mine, mă prinde de față și mă sărută. Rămân nemișcat neștiind ce să fac. Mâinile încep să-mi transpire, bătăile inimii accelerează, simt cum fața îmi ia foc, clipesc de două ori trezindu-mă la realitate. Îl împing puternic el căzând pe jos.
Jk:- Ce mama năibii crezi că faci?!
Th:- Nu prea a fost distractiv astăzi așa că m-am hotărât să devină distractiv de astăzi.
Jk:- Ești nebun?!Taehyung pov.
Poate că nu ar fii trebuit să fac asta, dar am simțit nevoia să o fac. Simt așa multe sentimente pentru el, nu pot să rezist, o sa fie al meu garantat.
Th:- Hey Jungkook, nu pleca, stai!
L-am făcut să fugă. O să mă urască toată viața. De ce se comportă așa? E doar un sărut, poate că...nu pot să cred! Ăsta a fost cumva primul lui sărut? Asta însemna că încă e virgin! Eu o să fiu primul așa că o să am grijă să-l păstrez.
Mă ridic rapid de jos și încep să fug după el. Am ajuns in fața unui bloc vechi, îl văd intrând așa că îl urmăresc. A dispărut, pur și simplu a dispărut, ca fumul.
Th:- Jungkook! Unde ești? Nu te ascunde, te rog! Hai să vorbim!
Mă învârt pe acolo neștiind unde să caut. Aud un sunet provenind din spatele meu, mă întorc și mă îndrept spre locul în care s-a auzit. Nu era nimic, doar o infundătură. Încep să răsfoiesc pe acolo până când dau de un buton de aceeași culoare ca betonul, abia dacă se vedea. Îl apăs și în stânga mea se deschide o ușă. Rămân gură cască la ce tocmai văd.
Th:- Jungkook? Ești acolo?
Intru iar în fața mea dau de o cameră luxoasă și mare.
Ce naiba? De ce trăiește într-un bloc abandonat?
Pășesc ușor în casă căutându-l cu privirea. Îl zăresc intins pe pat uitându-se în gol. Fug spre el așezându-mă lângă el.Jk:- Ce cauți aici? Pleacă.
Th:- Jungkook... îmi pare rău.
Jk:- Mda bine. Acum pleacă.
Th:- Mă dai afară după ce am fugit 3 străzi distanță? Nu, eu stau aici.
Jk:- Poftim?!
Th:- Mi-e somn, să dormim.Se ridică punându-se turcește.
Jk:- Ce zici ca eu sa dispar din viața ta și tu din a mea, lucrurile devin deja prea complicate. Tu ești gay, eu nu sunt. Nu sunt interesat de tine, ok?
Simt cum mici lacrimi se formează în jurul ochilor, îmi las capul în jos de tristețe și încerc să nu plâng. Nu am fost niciodată refuzat în modul acesta, acum stiu cum se simte. Îmi șterg lacrimile apoi mă uit la el. Nu avea nicio expresie pe față.
Th:- Jungkook...
Jk:- Niciun Jungkook. Având în vedere că afară e noaptea, o sa te las să dormi aici dar, nu în pat cu mine, pe canapea, ok? Iar dimineața când o să mă trezesc să nu cumva să dau de tine, ai înțeles?
Th:-Bine...Mă ridic din patul său și mă îndrept spre canapea, era destul de mare așa că nu o sa cad de pe ea. Mă întind pe canapea. Îmi pun mână sub cap și încerc să adorm, dar îmi este cam frig si e imposibil să adormi în frig. I-aș cere o pătură și o pernă dar cred că l-aș enerva și mai tare. În cele din urmă adorm.
Jungkook pov.
De ce naiba l-am lăsat să stea aici peste noapte? Trebuia să-l trimit acasă da' no, Jungkook are inima bună și nu este nesimțit ca alții. Era destul de târziu așa că mă ridic din pat să verific dacă a adormit.
Mă apropii de el încet și observ că tremura, îi ating față, era rece.
De ce nu a cerut o pătură? Dacă o să răcească o să dea vina pe mine, nu pe el că nu a spus nimic. Aduc o pătură și o pernă, ridic capul ușor și îi strecor perna sub cap, pun pătura pe el apoi vreau să plec dar mă prinde de mână.Th:- Jungkook...?
Jk:- Ce vrei?
Th:- Mi-e frig.
Jk:- Știu.
Th:- Stai cu mine.
Jk:- Nici gând.
Th:- Te rog...După ce că i-am dat o pătură și o pernă, mai vrea să stau cu el. Oftez și mă pun lângă el, pun pătura peste noi și apoi se ghemuie la pieptul meu și mă ia în brațe.
De ce fac asta? Nu sunt gay, nu știu de ce o fac. Mâine o să uit de tot ce am făcut azi și acum.Am început acțiunea între ei doi mai devreme, idkw, capitolul ăsta e puțiiiin mai lung, doar puțin. Scuzați dacă sunt greșeli de exprimare sau de ortografie dar am scris în grabă. Ceaw leidiz.
CITEȘTI
After Rain { vkook }
FanfictionPovestea in care Jungkook e un spion misterios și se întâmpla să dețină abilități de luptă top-notch. Iar Taehyung e directorul unei companii cunoscute din Korea.