-Absolut minunat, am bobmănit îndreptându-mă spre cantină. Renee fusese chemată în biroul directoarei care îi era şi mamă vitregă. Singurul lucru pe care îl aveau în comun cele două era ura reciprocă.
În a doua săptămână de când am venit la Melody, Renee îmi spusese cât de ciudată era relaţia lor. Îmi făceam acum griji pentru ea, sperând să-mi recapăt prietena într-o bucată, însă îmi făceam griji şi pentru mine. Aveam să fiu iar fata ciudată care stă singură. Story of my life. Am ridicat din umeri pentr a-mi reaminti mottoul meu: Hakuna Matata. Da, numai de atât eram în stare. Am intrat în cantină.
Mesele erau multe şi albe, pline ochi cu câte un grup de prieteni. Erau fetele ''sexy'' care arătau mult mai bătrâne machiate excesiv, erau băieţii care aveau egoul mai mare decât creierul şi apoi veneau copiii care nu erau atât de populari, apoi veneam eu, cam dezorientată şi puţin sperată. Episodul cu ora doamnei Acvilă trecuse şi faima mea durase exact 12 minute, până ce Pamella Dare ieşise şi cântase ''Unfaithful''.
M-am dus să-mi iau mâncarea. Am luat o tavă mov şi m-am aşezat la coadă. Pe măsură ce înaintam mi-am luat o felie de pizza cu toate tipurile de brânză posibile, un măr, o cutie de lapte cu ciocolată si o brioşă cu alune. M-am dus şi m-am aşezat la o masă liberă, dintr-un colţ.
Am început să-mi ronţăi pizza, încercând să-mi dau seama ce brânzeturi găseam acolo. O umbră se aşternu asupra mesei dureros de goală. Mi-am ridicat privirea. O fată cu părul blond tuns stil bob şi o alta cu o claie roşcată plină de şuviţe aurii mă cântăreau din priviri. Mi se părea că fuseseră şi ele la prima oră.
-Pot să vă ajut cu ceva? am întrebat, lăsând identificatul felurilor de brânză pe mai târziu.
-Da, spuse blonda cu o voce inţepată. Poţi să nu te mai dai mare în faţa prietenului meu.
Alo, spitalul de nebuni, aveţi aici un specimen rar.
-Păi dacă îmi spui şi mie cine e iubitul tău o să mă asigur că nu o să du ochii cu el, am spus, încercând să nu par total enervată
-Băiatul cu ohii albasştrii... de la prima oră? Stai deprte de Michael, da!
-Stai calmă, că nu am eu nimic de împărţit cu el.
-Aha, siguur, vorbi ea, săltându-şi părul pe spate.
-Fii atentă, păpuşă, am zis, enervându-mă. Nu mă ineresează iubitul tău, capische? Las-mă sa-mi mănânc pizza asta afurisită şi fă paşi pe tocurile tale nu-ştiu-de-care. Fata îmi aruncă o privire ucigaşă, apoi se retrase, împreună cu roşcata.
Mi-am reluat procesul de ghicire a brânzei şi aproape imediat îmi sună telefonul. Lăsaţi-mă să mănânc
-Alo?
-Bună, Tessa. Era mama. Ce mai faci? Cum e prima ta zi?
-Păi e ok, eu şi Renee avem ore comune, deci nu stau cu nici un ciudat (bine, asta e de discutat) şi acum sunt în pauza de prânz. Am accentuat ultimul cuvant, dar, după câte se părea era inutil.
-Da, ce frumos scumpo! Eu şi tatăl tău acum ne-am cazat. Vai, Tessie, să ştii că-mi pare rău că nu eşti aici cu noi. Este aşa frumos..., şi se lansă într-o descriere amănunţită a locului unde erau, plin de ''mnunăţii'' şi ''frumuseţi''.
-Mamă, chiar nu vreau să te întrerup, dar mai am doar vreo 8-9 minute şi se sună, am spus eu între două respiraţii. Vorbim mai încolo, pa! Am închis fără să aştept replica ei.
Mi-am terminat intr-un final pizza şi chiar când am muşca din măr cineva mă strigă pe nume.
-Ce?! am urlat nervoasă. Ce naiba mai e acum?! Mi-am ridicat privirea să o văd pe Renee foarte mohorâtă. Se aşeză lângă mine, cu tava plină de mâncare. Cu tine ce-i?
-Am fost în iad şi am supravieţuit. Măcar prefă-te fericită să mă vezi, comandă ea, hăpăind o felie de prăjitură şi întinzându-mi briosa pe care convenisem să mi-o dea în schimbul serenadei mele. Am luat-o şi am muşcat jumătate din ea. Mi-a spus să nu o mai fac de ruşine lăsând pe altcineva sa-mi rezolve problemele...bla...bla...bla.
-O. Păi te aşteptai la altceva? E ceva normal, las-o baltă, Rena, am liniştit-o eu. Ne-am terminat masa in linişte, apoi ne-am târât fără chef spre sala de sport. Eram destul de groaznică şi în acest domeniu.
Ne-am schimbat, eu în pantalonii mei vechi de trening şi tricol cu mangustele din documentarul Moşia mangutelor, Renee într-un costum: pantaloni şi tricou asortate. Am intrat în sala de sport. Colegii mei erau aliniaţi de-a lungul unui perete. Podeaua era lăcuită şi mi-am dorit să fiu singură ca să-mi dau jos adidasii şi să alunec de la un capăt la atul al sălii.
Lisă cu ce am de făcut:
* fă-i în ciudă blondei afurisite
* strecoaă-te noaptea în sala de sport cu şoseele pufoase de la bunica
M-am aşeat şi eu în linie lângă un băiat cu tunsoare emo. Părea pierdut în spaţiu. M-am uitat în dreapta lui să-l văd pe Michael zâmbindu-mi conspirativ. Probabil aveam o moacă de gulie, deoarece el chicoti, părul lui negru umbrindu-i ochii azurii. Faţa lui era frumoasă, cu zâmbetul acela simpatic pictat pe ea.
-Thorn, ce mai aştepţi? strigă o voce de bărbat care se pare că aparţinea antrenorului. M-am uitat în jur să văd cine era cel strigat când Michael ieşi în faţă cu o expresie de superiorite pe chip.
-Bine fraţilor...
-Şi surorilor, i-am amintit indignată.
-Şi surorilor, eu o să vă învăţ să jucaţi volei, continuă el, reprimându-şi un chicotit.
Sunt moartă. Voleiul chiar nu era chestia mea. Îi încurcam pe toţi şi numai alergam pe teren ca o gâscă căreia i se tăiase capul.
-Repetăm pasa de sus. Cine nu a mai jucat volei niciodată...sau nu ştie juca? întrebă el.
Rugându-mă ca Blondie, care era şi ea în linie, cu prieena ei roşie, să nu mă rupă în bucăţi din care să-şi facă poşetă am făcut un pas în faţă.
-Tessa, tu repeţi, pardon, tu înveţi cu mine. Restul găsţi-vă parteneri şi luaţi o minge din colţ, îi instrui el şi mă luă de braţ, trăgându-mă într-un colţ. Chiar eşti groaznică?
-Doar la volei şi geografie, am răspuns. El apucă o minge şi o aruncă spre mine. Am prins-o dtângace şi am ţinut-o la distanţă. Sigur vrei să facem asta? Îmi plac ochii tăi, nu vreai să fie vineţi.
-Mersi, îmi spuse şi am roşit ca racul. Ironic, eram născută sub semnul racului. Haide, începe tu.
-Consideră-te avertizat, am spus în timp ce am aruncat în aer mingea.
CITEȘTI
Different Melodies
Fantasy[ON HOLD, pana imi vine inspiratia]Tessa Oliver nu şi-a dorit să ajungă la internatul Melody, dar ce alta alternativă are? Părinţii ei biologi au şters-o în Franţa şi pe ea au hâşâit-o la o şcoală total străină. Înconjurată de munţi si păduri, Tessa...
