Capitolul 3

244 11 3
                                    

-Au, spuse Michael pentru a mia oară.

-Ţi-am spus să nu joci cu mine, m-am plâns eu. Săracul băiat. Primise de la mine cel puţin 30 de lovituri. Eram în sala de sport, singuri. Antrenorul îi dăduse liber lui Michael de la ora următoare şi l-am rugat să mă lase măcar să stau cu el. Fusese de acord, însă încuiase mingile în biroul lui.

-Acum iubita ta o sa ma ucida, i-am zis în timp ce privea pe o fereastra cerul cenuşiu de septembrie. Îşi fixă privirea pe mine şi păru uimit.

-Am iubită?

-Şi una al naibii de afurisita, încă, l-am informat.

-Ar fi trebuit să-mi zică şi mie cineva că sunt într-o relaţie. Despre cine vorbim? mă întrebă clipind.

-Blonda cu părul scurt care umblă cu roşcata cu şuviţe.

-Melissa? Privirea lui deraie spre uşă. Am înghiţit în sec. Ea e puţin... detorientată.

Sau nebună.

-Puţin, am spus sceptică.

-Îmi strici planul de politicoşenie, se revoltă el, strâmbându-se.

-Există cuvântul ăsta? Nu m-am putut abţine să nu zâmbesc. El mă privi cu o falsă nejutorare. Avea o mutră de căţel trist. Nu fă ochii de căţeluş că nu-ţi merge cu mine.

-Binee, bine. Ce oră ai avea acum?

-Pfui, nu-mi amintesc....cred că spaniolă.

-Que pasa, nina? întrebă el, vorbin perfect cursiv.

-Me pasa că o să ma omoare Renee. Am lasat-o singura cu leoiaicele!

-Mă simt special, glumi el.

L-am privit chiorâş, dar el doar zâmbi.Măcar unul dintre noi să se simtă. I-am examinat ochiul uşor roşu. Mă rugam să nu se învineţească mâine. Chiar dacă nu era iubita lui, Melissa era una dintre leoaice, iar eu, ghepardul, nu eram pregătită de luptă.

Ceva din expresia lui părea agitat, aşa că l-am bătut uşor pe umăr, într-o încercare de a-l linişti. Ochii ăia mă fixară cu o intesitate aproape palpabilă şi inima mea începu să bată mai tare. Eram singură cu băiatul acesta frumos aici. Se puteau întâmpla o gramadă de lucruri. M-am retras uşurel. Nu aveam de gând să fiu o fată nebună după un băiat pe care abia îl ştiam. Nu eram eu. Deocamdata, fie ca îi plăcea sau nu eram prieteni.

Restul orei am povestit despre muzică. Se părea că şi lui îi plăceau mai multe genuri: rock, punk, country. Îi plăcea Taylor Swift. M-am gândid serios înainte de-ai spune despre pasiunea mea în legătură cu desnele Disney, însă nu a părut mirat şi nu m-a crezut nebună. Punct pentru Tessa!

Clopoţelul ne despărţi prea repede şi am blestemat ora de algebră pentru că nu stăteam nici cu Renee. M-am aşezat în banca din spate şi mi-am înfipt căştile în urechi. Un băiat se aşeză lângă mine. Avea nişte ochi de culoarea cerului noros, cenuşii, iar părul castaniu îi ascundea aproape perfect firul căştilor. Am luat o foaie din caiet şi am scris:Ce asculţi?,apoi i-am arătat-o. Zâmbi leneş şi scrise neglijent:Lithium - Evanescence. Tu?Am rânjit. Uite un alt dependent. Acum avea sens numele locului ăstuia.Aerosmith - Dream On.Îmi aruncă o privire apreciativă.Chase.Scrisese pe foaie şi-mi strânse mâna pe sub bancă. Am luat foaia de hârtie şi am scris:Tessa.

Profesoara tocmai intra în clasă. Mi-am dat cu regret căştile jos, iar Chase a făcut la fel, ochii lui cenuşii aruncând fulgere spre femeia de vreo patruzeci de ani cu o claie roşcată ridicată în mijlocul capului. Ea îi întoarse privirea.

-E vreo problemă, domnule Stone? întrebă ea, evident cunoscându-l pe băiat.

-Da, defapt, chiar este, doamnă Thomas. Regulile şcolii ăsteia sunt stupide.

-Şi de ce, mă rog, spui asta domnule Stone? Nu părea prea interesată, totuşi.

-Nu ne lasă să ascultăm muzică în ore, spuse Chase pe un ton liniştit, de parca tocmai anunţa că îşi luase un tricou.

-Atunci, dacă nu-ţi convine, fă reclamaţie la director, domnule Stone.

-Să trăiţi, aşa am să fac, continuă. Şi tu o să mă ajuţi, aşa-i, Tessa?

-Siigur... mă duci la un concert Queen? am întrebat sarcastică.

La asta a rămas fără replcă.

 (Scuze că e scurt, dar mi se descarca bateriile de la tastatură)

Different MelodiesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum