Cabana

98 6 2
                                        

Cât alergam noi de cei 2 lupi, vedem în pădure câteva lumini, ne îndreptăm către lumini şi constantăm că am ajuns la cabane. Acolo erau 3 cabane mari şi o cabană mai mică pentru propietarul acestora, într-una din cabane era deja o familie, formată din 3 copii, 2 fete şi un baiat şi bine-nteles cei 2 parinţi. Eu şi gaşca mea alegem cabana din mijloc, iar ceilalţi pe cea din dreapta.

Intrăm în cabană într-o cameră mare unde era în partea stângă un şemineu cu lemne, în mijlocul acesteia, era o canapea de o culoare roşiatică ştearsă, alături de o masă din lemn veche. În partea din faţă era un televizor vechi, puţin spre dreapta era o uşă cu primul dormitor, urmând nişte trepte spre etaj, iar pe peretele din dreapta era o ditamai ferastra, aproape cât peretele. Urcam treptele şi dam de alte 4 uşi: 2 uşi una lângă alta cu 2 dormitoare mai mici, iar in faţă era bucătăria şi inca un dormitor mai mare. Apoi jos fiecare îşi alege camerele:

-Bun, am vazut cabana şi sunt 2 dormitoare mai mici şi 2 dormitoare mai mari. Eu zic ca cel de jos să-l ia Chiri cu şoferul, acestia fiind de acord, luânduşi bagajul, intră în cameră.

-Eu zic ca cele 2 mici de sus, să le ocupăm eu cu Laura o cameră, iar cealaltă cameră pentru Octa si Petruţa, spune Vali uitându-se spre scari.

-Atunci, camera de lângă bucătărie îmi rămăne mie şi lu' Andrei, noi fiind bucuroşi că avem o cameră mai mare.

Fiecare intră în camerele lor, iar noi în a noastră. În cameră erau 2 paturi, o masuţă mică, 2 noptiere, un dulap şi o fereastră mică în fundu' camerei.

Ceasu' era trecut de ora 11. Andrei s-a pus în pat, iar eu mă uitam la cealaltă cabană, fix la geamul lui Diana care o avea ca şi colegă de cameră pe Elena. Cât mă uitam eu pe geam, observ că şi Diana se uita la cabana noastră, fix la geamul meu, apoi îmi face cu mâna, eu făcănd la fel. Dupa 5 minute, deschid geamul şi o strig pe Diana:

-Diana!

-Da! Ce este?

-Nimic. Te-ai plictisit, întreb eu curios.

-Da, privind telefonul din propia mână.

Atunci o întreb dacă îmi dă numărul ei de telefon şi fără nici o ezitare acceptă şi îmi spune să vorbim prin mesaje, eu fiind de acord şi începem să vorbim:

-Bună!

-Bună şi ţie!

-Cum ţi se pare cabana?

-Draguţă, ce aş vrea să o văd şi eu pe a ta, mai ales camera ta.

Eu in momentul acela am înroşit şi i-am răspuns:

-Dar de ce tocmai camera mea?

-Nu stiu. Poate pentru că stai tu în ea :-)

Ceasul era 12 şi 5 minute şi mă gândesc să îi spun dacă mă place:

-Denisa, am observat că te uiti la mine mai mereu, cumva îţi place...

Aud deodată un ţipat de femeie, ieşim cu toţii din cabană, iar afară...

O calatorie primejdioasaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum