Love Of Hate (BTS f.f.)

cap.10. sunt morţi?

După cum spuneam, nu am găsit nimic, în afară de încă o foaie, de data asta o foaie goala.
Am ajuns să fim blocaţi într-o altă cameră şi de aici începe noul capitol.

-Căutaţi peste tot, dacă găsiţi ceva ce pare util, aduceţi-l aici!-Zise Jimin.
Toţi am început să căutăm. Hoseok şi cu mine am verificat o parte a camerei, iar Jimin şi Jin o altă parte.
am găsit o foaie ruptă, la fel ca jimin şi Hoseok.
-Jin, încearcă în dulap.-îl îndemnase Jimin. Jin deschise repede dulapul, din care a căzut un cadavru.
-Aaaaaa!!!!!-ţipase toată lumea.
-Ce e? CE e??-întrebasem, pentru că nu apucasem să văd nimic.
J-hope a întors cadavrul, şi el era..........
-NUUUU !!! JUNGKOOK!!!! E JUNGKOOK!!! -Zise Hoseok plângând.
-Cum?? NUU!-Adăugasem cu lacrimi în ochii.
-N-NU POT SĂ CRED!!-Zicea Jin.
-Nu! Nu poate fi el ! E... e doar.. un manechin... nu e adevărat.-zise Jimin panicat.
-Un manechin zici... poate... dar e foarte realistic...-ziceam mai liniștit.
-Să plecăm de aici! Zise Hoseok ştergându-se la ochi.
-Staţi! Ultima bucată din hartă e acolo!-arătasem spre buzunarul lui Jungkook.
-Şi... cine îl ia?-întrebase Jimin.
-Tu!-Spuse Jin.
-În niciun caz!-Spuse Jimin.
-O ba da!-ziceam eu.
-bine...-Zise, apropriându-se de el. A scos bucata de hartă, şi am fugit afară.
Harta arăta drumul spre subsol. Când am ajuns acolo uşa era deschisă.
Am intrat. Tot coboram şi coboram, până am ajuns jos.
-Să ne despărţim ca să putem căuta mai bine.-zise Jin.
-NU!-ţipasem toţi.
-Să rămânem împreună!-ziceam eu hotărât.
Am mers tot în faţă, apoi erau două drumuri. Am les drumul din dreapta. La capăt era o uşă. Se auzeau bătăi şi ţipete  prin ea.
-Ajutor!!!-ţipaseră două voci din spatele uşii.
-Cine e?-întrebase Jin.
-Tae şi Hee. Grăbeşte-te!!-zise Tae
Jin a deschis uşa şi cei doi au fugit înauntru închizând uşa grăbiţi.
-Ce e?-întrebase Jimin.
-E-Era un pistol, si vocea lui Jungkook.-Zise Tae respirând greu
-Jungkook? Imposibil. L-am gasit mort în dulap!-Ziceam eu uimit.
-CUM?-întrebase Hee speriată.
-Stai calmă, e doar un joc!-Zise Jimin.
-cred şi eu, nu poate fi în două locuri de odată.-Zise Hee.
-Namjoon!-Zise Tae
-Da?-întrebasem chiar dacă ştiam ce va fi.
-Când am ajuns acasă, Hee era îngheţată!-Zise Furios apropriându-se de mine.
-D-dar eu nu am făcut nimic intenţionat!-Ziceam mergând în spate.
-DAR AI FĂCUT-O!!-Zise el nervos apoi m-a împins la perete care s-a deschis brusc apoi s-a reînchis.

Perspectiva lui Jimin.

-Nuu! NAMJOON!! Tae! Ce ai făcut????-Ziceam eu panicat.
Tae a început să împingă peretele ca să îl găsească pe Namjoon, dar nu a mers.
-Ohh nu.... ce am făcut...-zise el şi mai panicat.
-Tae! Nu trebuia. Nu am murit.-Zise Hee.
-Îmi pare rău... am trecut limita..-Zise Tae..
-Super... acum suntem doar 5.-Zise Jin.
-Hai să găsim sicriul, atunci poate ceilalţi revin.-propruneam eu.

Am pornit pe o altă uşă. Am găsit  o cameră cu cadavre.
-super...-Zise Hee ironică.
-Începeţi să deschideţi cabinele. Poate sunt indicii!-spuneam eu.

Decând Namjoon a plecat, am şi eu şansa să conduc.

Tae a deschis prima cabină în care nu era nimic înafară de un schelet.
Hee a deschis următoarea cabină.
-OH NUUU.-ţipase Hee căzând pe jos.
-Ce e?-întrebase Jin.
-Nu ce, ci cine.-Zise Hee îndepărtându-se.
-Acela e....-începusa Tae propoziţia.
-Da...e...-contiunam eu.
-E SUGA! VREAU SĂ PLEC!!-ţipase Hoseok.
-J-hope, este doar un manechin.-Ziceam eu.
-M-manechinul se mişcă?....-zise Tae mergând spre uşă.
-U-un manechin r-realistic...-Ziceam mergând tot în spate.
-Fugiţi!!!-zise Hee când manechinul se ridicase.
Toţi au fugit afară, dar eu am rămas blocat.
-Nuuu! Ajutooorr!-ţipasem când Suga cadavrul se apropria.

Perspectiva lui Hee.

Fugeam cât ne ţineau picioarele.
Am observat că l-am lăsat acolo pe Jimin, şi mă simţeam groaznic.
-L-am uitat pe Jimin..-ziceam eu uitându-mă în spate.
-Poate chiar era doar un manechin sau un actor deghizat.-Zise Tae.
-Dar dacă nu?-întrebase Jin.
-Nu! Nu vă gândiţi la asta!- zise Hoseok.

To be continued