Nu am mai vorbit cu AR de la acea discuție legata de sondaj. De-abia îl mai vedeam pe holul școlii. Nu mă mai interesa, nu mai doream să îl vad, acea flacără care ardea în mine s-a stins. Nu știu ce s-a întâmplat, pur și simplu nu a mai însemnat nimic pentru mine. A rămas doar ( și va rămâne mereu ) o amintire frumoasă. Nu îmi pot da seama nici în zi de azi ce s-a întâmplat între noi, dacă a fost ceva, dacă ar fi putut să fie, dacă simțea ceva pentru mine? Probabil că nu.
Din clasa a VI-a nu îmi mai amintesc prea multe lucruri. Tot ce știu este că după ce sentimentele mele pentru AR au pierit, eu am intrat într-un fel de stare de negare în ceea ce privește orientarea mea sexuala. Nu voiam să accept faptul că sunt gay, că voi fi considerat un ciudat, un bolnav de către cei din jurul meu. Ce ar fi spus ai mei dacă ar fi aflat? Ce ar fi spus prietenii mei? Ce ar fi spus colegii mei? Ce ar fi spus familia mea? Mă temeam, eram îngrozit de faptul că s-ar putea afla. Vorba zboară repede. Dacă as fi spus ceva greșit, dacă as fi făcut un gest greșit, toata lumea mea s-ar fi spulberat. Așa că am păstrat tăcerea. Am ales să joc un rol, să nu mă deschid nimănui, am ales să nu fiu eu, iar acest lucru m-a făcut să mă închid în mine, pentru câțiva ani. Am reușit să îmi încătușez sufletul, să nu las nici o emoție să iasă. De fiecare data când cineva spunea ceva despre gay, eu reacționam în cel mai homofobic mod. Nu suportam acest subiect deoarece îmi era frică, frică de mine. În acea perioada eu eram cel mai mare dușman al meu. Mă luptam zilnic cu mine. A fost o perioada groaznică, o perioada care mi-a marcat adolescenta, o perioada care a ținut 4 ani.
CITEȘTI
Curcubeul interzis
RomanceSalut! Eu sunt Alex si in aceasta carte o sa va spun scurte povestioare din viața mea. " Da' de ce m-ar interesa pe mine viața ta? " Ei bine... sunt gay în România și asta îmi ocupa tot timpul. O să vă povestesc despre cum și când mi-am da...
