EA NU SUNT EU

Capitolul 1- Întâlnește-ma in intuneric

O noua zi de rahat. Oauuu. Ce frumoasa e viata. Dar totusi ceasul suna si trebuie sa ma grăbesc ca sa ajung la prima oră din clasa a 12. O sa fie funny, cel putin sper. Nu mai sunt fata aia simpatică care a venit în clasa a 9. M-am schimbat. Mă gândesc totusi sa ma ridic din pat si sa ma spăl pe dinți. Ma gandesc cu sa ma imbrac dar aleg sa port blugi albaștri cu conversi mei colorati si un tricou cu o trupă rock pe care sincer nu o ascult. Căstile pe urechi, cu trupa mea preferată HeyViolet, si am plecat spre liceu. Era prima mea zi din clasa a 10 și ma gândeam sa nu întârzi. Pe drum o întâlnesc pe Ashley, imi zâmbește.
-Mi-a fost dor de tine, bae. Imi spune Ashley cu zâmbetul pe buze.
-Și mie.
-Laila stii ca anul asta o sa fie diferit.
-Crezi?
-Sunt sigura. Imi raspunde Ash cu mare incredere in ea.

Urc scările pe care le cunosc de 4 ani si fortez putin nota intrând în clasa. Ora de mate începuse, normal ca urma sa întârzi. Intru in clasa si vad perechea aia de ochi verzi care imi bântuia nopțile de vara, speram oarecum sa nu il vad dar știam că mai devreme sau mai tarziu urma sa se întâmple. Imi cer scuze că am întârziat, dar predica urma sa vina.
-Domnisoara, vedeti cat este ceasul? Nu pot să cred ca si in prima zi de liceu întârziati! Felicitări domnișoara Mcourtney, ați primit detenție.
-Multumesc, ce pot sa spun. Îi răspund răstit, si un chicot se aude din partea clasei si ma duc direct spre ultima bancă unde imi trântesc cartea.

Ora se termina fara alte comentați din partea profei, sper sa nu fie asa toată ziua, imi consuma multă energie. Mă duc spre dulap imi pun la loc cartea de mate si ma focusez pe orar sa vad ce carte trebuie sa-mi iau. Clopotelul inlocuit acum de boxele de pe coridoare anunta terminarea pauzei. Trece pe langa mine, ma fixeaza cu privirea.
- Adam, hai! Tipa Josh. Arunca o ultima privire spre mine si pleaca dupa ce aude vocea prietenului său.

Imi iau cartea de biologie și ma îndrept spre laborator, imi dau seama ca am întârziat cam 20 de minute si realizez ca nu mai are rost sa merg la ora, deși nu am pierdut atât de mult. Mă duc spre toaletă fetelor de pe etajul al doilea. Intru in toaleta si aud niste sunete nepotrivite pentru o scoala, observ ca ușa urma sa se deschida asa ca intru intr-o baie si închid ușa fara sa fac prea mult zgomot.
-Ai fost superb, stii ca te ador nu-i asa? Se aude o voce feminină, pe care nu am cum sa o uit.
-Stiu, ca de fiecare dată, Ashley. Un nod in stomac apare cand aud vocea care rostește acele cuvinte. Lacrimile curg instant pe obraji mei deja roși.Nu imi vine sa cred cat de josnic a ajuns. Nu se mai aud vocile lor doar o ușă trântită si niste sentimente aruncate pe jos.

...

Întâmplarea din baie de azi de dimineata ma făcut sa imi pun niste intrebari, cum putea prietena mea sa faca asa ceva? Adică era prea mult, știa ce simt pentru Adam si ce s-a întâmplat intre noi. Imi era greu să mă gândesc că mi-ar face una ca asta. Aud doua bătăi puternice in geam. O nu se poate...

*Flash-back
Aud bătăile in geam, deveniseră parte din rutina noastră, deschid geamul mare care ocupă locul unui perete al camerei mele de la parter.
-Buna, iubire! Imi spune Adam si ma sărută scurt pe buze.
-Buna. Ii raspund usor sec.
-E totul bine?
-Da, totul e bine. Ii raspund la fel de retinut.
-Spune ce s-a întâmplat.
-Asta ma intreb si eu Adam. Eu chiar cred în relația asta ok?
-Relatie? Stii si tu ca cea ce avem noi nu e o relație da? Cred ca am fost suficient de clar.
-Eu chiar te iubesc si voiam un viitor pentru noi.
-Stai ce? Ti-am spus de la început să nu o faci, eu nu te iubesc. Fuck, ti-am spus asta de la început. Imi tipa in fata si pleaca trantind geamul camerei mele. Raman in lacrimi în timp ce il vad urcanduse in SUV si plecând nervos.
*End Flash-back

Mă duc spre geam si il privesc in ochi, îi deschid geamul putin deranjata de apariția lui aici.

-Ce vrei? Il intreb pe Adam in sictir.
-Sa vorbim. Imi raspunde Adam usor bulversat de atitudinea mea.
-Despre?
-Noi. Imi spune de data asta sigur pe el.
-Care noi?
-Stii ca am tinut la tine.
-Oare ai tinut, Adam?
-Da, si inca o fac.
-Daca asa ții tu la mine, mai bine nu.
-Ce?
-Daca prin a tine la mine, te referi la a ti-o trage cu prietena mea in baia liceului ma abțin.
-Chiar asculți ce spune lumea, Laila?
-Nu ascult la ce spune lumea, Adam. Am vazut azi cand ai fost cu ea in baie. Asa ca nu ma mintii.
-Dar...
-Niciun dar, il intrerup eu repede, e timpul să pleci, nu mai veni, uita ca noi am avut ceva. Iti e mai bine cu Ashley. Pa, Adam. Îi spun in timp ce il dau afara.

După ce l-am dat afară pe Adam m-am pus in pat si am dat frau liber emoțiilor. Lacrimi curgeau siroaie pe fata mea si mi-am dat seama ca intre mine si Adam s-a terminat pentru totdeauna.

Perspectiva naratorului

În seara aceea Adam statea in masina langa casa Lailei, lacrimile îi curgeau siroaie pe obraji, si a realizat ce a pierdut in seara in care desi simțea a făcut să pară că nu. Si cum il afectează micuța fata care era pierdută în propia viață. Dar zâmbea in timp ce lacrimile se prelingeau peste chipul lui, se gândea la clipele petrecute impreuna si la cum, desi nu voia si-a dat seama ca o iubea mai mult decât orice, iar ea si-a dat seama ca trebuie sa uite iubirea pe care a iubito cel mai mult. Noapte aceea l-a transformat pe diavol, devenea din ce in ce mai pur, iar atunci el știa că va face orice pentru a reuși să aibă îngerul înapoi.