Capitolul 3: Paznicul sufletelor

238 24 1
                                    

Fata parca impietri.  Parca avea la mana in loc de unghii ,gheare. De unde stia? Pentru ca batrana isi infipse mana in umarul fetei. 

Baba: Te-ai pierdut, fetita?

Ane era speriata. Si atunci auzi Ai prins prada... Omoara-ti prada... Sfasie prada... 


Cand Ane auzi asta gandi rapid: tot ce trebuia sa faca era sa... tipe! Si incepu. Scoase sunete atat de puternice pentru urechea babei, incat aceasta ii dadu drumul lui Ane. 

Roscata profita de ocazie si intr-o secunda sarii gardul inapoi spre curtea ei... Nu se oprii sa sa uite in spate decat dupa ce ajunsese in casa, si incuie usa. Se duse in camera ei si privea spre curtea babei, si vazu ca batrana nu se misca. Trase jaluzelele si astepta sa se intoarca mama ei. 

Seara, cand isi facua aparitia, mama lui Ane ii intinse MULTE decoratiuni pentru amera ei: tapet, covor, tablouri, perne, etc.

Ane se duse in camera si apoi iesi pe hol. O vazu pe mama sa iesind din camera noului ei tata. Lasa usa intre deschisa. Ane se apropie si privi inauntru. Tatal ei isi daduse tricoul si jos si Ane vazu arsura care era in forma de cheie. Ane fugi in camera ei si incuie usa. 

Se gandi sa faca o vizita pana la biblioteca, dar ii era frica sa se duca pe scari caci Arnold o vazu .

Si atunci isi aminti de harta casei gasita in pod. O deschise si o puse pe pat. Lua un marker si incepu sa insemneze camerele pe ea. Se orienta, si scrise: bucatarie, biblioteca, camera mea, camera lui Arnold, camera mamei etc.

Si conform hartii, pe peretele opus usii, era o iesire catre lift, care , un etaj mai jos, dadea intr-un hol micut si apoi in biblioteca. Se duse catre perete dar, nu vedea usa liftului! Dar Ane gandi rapid si lua markerul si incepu sa ciocane cu el in perete pana se auzi o lovitura  cu ecou metalic. 

Ane: Aici!!

Ciocani si facu cate un semn astfel incat sa iasa forma liftului.

Lua un scaun si porni cu viteza catre locul unde era gaura de la lift. Cum se astepta, acolo peretele nu era gros astfel ca dintr-o lovitura sparse tot peretele din dreptul liftului. Fericita , mai ales ca stia ca incuiase usita de la lift de la parter, trase sforile si urca in lift. cobora incet cu liftul un etaj mai jos.  Deschise un centimetru usita liftului si asculta. Erau Arnol si cu mama lui Ane. Fetita cobora silentios din lift si asculta in micul hol.

Arnold: Stiu ca nu iti place, dar trebuie sa accepti. Va trebuii sa o trimitem la un internat.

Mama: NU, NU NU!!! Sa intelegi nu o trimit pe Ane la internat.

Mama lui Ane pleca.Ane scoase capul de dupa colt si il vazu pe Arnold cum pune o  carte pe raft si pleca. Ane vru sa iasa dar era un dulap imens in fata ei . Fata nu incapea sa il ocoleasca. Putea sa scoata doar capul, ceea ce si facu. Se intoarse si impinse un pic dulapul, astfel isi facu loc sa iasa si fugi si incuie usa. Se dusa si citi titlul cartii lui Arnold: Cum sa fii un paznic al sufletelor 

Ane citi putin si se auzi de pe hol:

Mama: Arnold vino s-a blocat usa. 

Arnold:Gata aproape e descuiata.

Ane avea aproximativ 15 secunde sa plece.

Liftul de la etajul 7: Nu am scapatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum