Capitolul 4.

35 5 3
                                    

Am ieșit din tunel privind precaută în jur. Mi-am băgat mâinile în buzunare și m-am îndreptat spre Zoe și spre cel cu care vorbea. Ambii stăteau cu spatele la mine, ascultând cursul pârâului ce traversa canionul, dar mici bucăți din conversația lor au ajuns până la mine.

— Dacă nu luptă cum de știi că e așa bună?

— A învățat de la Nurzak, nu știu pe cineva mai bun.

— Și crezi că ar accepta?

— Avem alte opțiuni? a întrebat Zo'.

— Sunt bucuroasă că eu sunt ultima voastră opțiune, dar ce se presupune că ar trebui să accept?

Cei doi s-au întors spre mine cu viteza fulgerului, chipurile lor uimite m-au făcut să zâmbesc.

— Femeie, ești un ninja! a țipat Zo' sărindu-mi la gât și începând să râdă.

— În sfârșit ai ajuns! Credeam că prințesele sunt punctuale, ai întârziat. a spus Lucas privindu-și ceasul.

— Eu nu întârzii, voi ați ajuns prea devreme. am spus aruncând o piatră în pârâu. Acum, vreau să știu despre ce e vorba. Ah, da, ce caută el aici?

— Păăăăi~... Vezi tu... a început Zo' să se fâstâcească.

— Ști despre L.R? m-a întrebat Lucas.

— Normal. Care e legătura?

Că să vă lămuresc, L.R. sau Lupta Royală este una dintre cele mai mari competiții organizate anual pe Gundalia, absolut toți deținătorii de bakugan știu despre ea și absolut toți își doresc să învingă în ea. Nu pot nega, pe Gundalia se țin o mulțime de competiții pentru bakugani, începând de la cele normale și încheind cu concursuri de frumusețe – nu glumesc aici. Dar nici o altă competiție nu se poate pune cu L.R., cea mai dură și mai complexă întrecere pe care o știu. Privit din afară L.R. pare o floare la ureche, dar nu este așa, fiind o provocare atât pentru bakugan – care trebuie să fie real nu vreo copie digitală – cât și pentru partenerul său. Ea este format din 3 probe: 1. Viteză și agilitate, 2. Putere și inteligență, iar a treia probă variază de la am la an astfel că nimeni nu pate știi exact ce e. Competiția fiind ținută în cea mai mare peșteră de pe Gundalia.

— Îți zic dacă mă învingi. a zis el luândo pe Akena.

— Eu nu lupt, creier umplut cu aer. Nici bakugan nu am.

— Faci rost, până la urmă, Zoe se laudă cu abilitățile tale în luptă.

M-am întors spre Zo privind-o cu o sprânceană ridicată. E adevărat că de multe ori, când Zo a venit să doarmă la mine i-am povestit despre strategii în luptă, despre cum îți dai seama dacă un bakugan e mai bun în atac sau apărare și tot felul de chestii din astea, lucruri pe care le știam de la Nurzak. Dar nici măcar o dată nu am luptat cu public care să mă cunoască.

— Poți folosi BakuPod-ul meu. a zis ea dându-și-l jos. Și pe Jokyna. mi-a întins bakuganul împreună cu cărțile de abilitate și cu BakuPod-ul.

— Zo, eu nu lupt.

— Păcat, că eu te provoc la luptă! a zis Luck, îngânfarea simțitndu-se în vocea lui.

Kathryné, e doar o luptă. Te rog! s-a auzit și vocea Jokynei. Kathryné...

— Nu îmi mai spune așa. Urăsc acel nume. i-am șoptit bakuganului, luând în același timp și o decizie. O singură rundă. i-am țipat înapoi lui Luck.
Nu aveam chef de luptă azi. Nu am dormit aproape deloc noaptea trecută, iar lupta purtata ieri cât și antrenamentele din după-amiaza asta avute cu gardienii m-au secat atât de forță fizica cât și psihică. L-am simțit pe Wolf agitându-se în gluga hanoracului, nu am mai luptat cu un alt partener și el îmi simte încordarea.

ImperfectUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum