Capitolul 67

15 0 0
                                    

       Și nu mai știi!
       Și nu mai știi ce simți!
       Și nu mai știi ce să faci!
       Și nu mai știi cum să te comporți!
       Și nu mai știi cum să nu-i faci să se supere!
       Și nu mai știi cum să te mai împarți!

        A spus cineva că e ușor?Toți spunem asta, toți o facem, dar nu avem de unde să știm ce simte un om.Spunem că e ușor, că va trece el peste.Dar oare e așa de ușor precum credem noi?Oare?Oare știm cum e să stai să plângi nopți la rând pentru niște lucruri care trec până la urmă?E atât de ușor să te pui în locul unui om și să spui că știi ce simte, când tu nu ai mai avut parte de o asemenea suferință?Parcă te-ai săturat, nu?Te-ai săturat să spui că ești bine când tu, de fapt mori în interior.Se spune că oamenii care plâng, sunt cei mai puternici.Așa o fi?Nu avem de unde să știm!Nu e nimeni aici care să ne confirme asta.Aud în jurul meu tot felul de vorbe: oare cum se va descurca fata asta când e atât de sensibilă și se consumă din orice?Te saturi să tot auzi asta, nu?Și dacă nu auzi, realizezi că asta gândesc despre tine.Pentru că știi cum ești.Dar nu e nimic.Asta e felul tău de a fi.Care e problema?Ești așa cu un scop.Ești așa ca să schimbi ceva în lume prin modul de a fi.Dacă nu ți-o zice nimeni, ți-o zic eu.Ești o persoană specială.Nu merită să-i asculți pe cei din jur.Deși, pot să vă spun că eu asta fac.Dau sfaturi de care nu mă pot ține.Dar poate ăsta e rolul meu: să încerc să mă vindec, dar să-i vindec pe alții.Credeți-mă când vă spun că asta mi-ar aduce bucurie.Dacă aș auzi că am reușit să vă ajut atunci chiar m-aș putea vindeca.Nu mă plâng.Știu că totul e cu un scop în viață.Probabil fericirea va veni când ne așteptăm cel mai puțin, dar în orice caz va veni.Știu că Dumnezeu are ceva pregătit și pentru mine.Știu că El ne iubește pe toți la fel de mult.Și dacă face ceva îl face cu un scop.Toată lumea își dorește o iubire ca-n povești, nu?Chestia e că ceea ce trăim noi e realitate.Nimic altceva.Dar ce-ar fi dacă am renunța să mai sperăm la povești și să încercăm să le și creăm?Poate cineva își va aduce aminte de ele și le va spune și altora.Pentru că spuneți voi!

             Ce e mai frumos decât fericirea celor dragi?

           

CitateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum