"Cine îți e prieten, îți e prieten până la capăt, nu până la prima ceartă"
Acesta este citatul cu care voi începe să spun câteva lucruri despre prietenie și despre oamenii falși care ne înconjoară.
Trăim într-o lume plină de oameni falși și chiar dacă nu am trecut atât de mult prin viață, am realizat lucrul ăsta de pe acum.Totuși nu cred că sunt singura, doar ca mulți dintre noi, din frica de a nu rămâne singuri, ajungem singuri.Chiar dacă suntem înconjurați de o mulțime de persoane, totul e in zadar atunci când noi tot singuri ne simțim.Până la urmă, ne naștem singuri, încercăm să supraviețuim, dar intr-un final toti plecăm.Plecăm si nu ne mai intoarcem.Eu una cred ca exista doua tipuri de plecare:cea in lumea de sus si cea in care plecam definitiv de langa oamenii care ne rănesc și nu ne mai intoarcem.In viața totul e inevitabil, daca acum suntem bine, peste un minut se poate întâmpla orice.De aceea este bine sa ne îndepărtăm de persoanele care nu fac nimic pentru noi,dar care se așteaptă să le dăm și luna de pe cer.Acele persoane care atunci când au nevoie de un sfat apelează la noi, dar daca noi avem nevoie de ajutor nici macar seen nu primim.Persoanele pentru care ai facut tot ce ai putut si pentru care ai sacrificat multe lucruri, doar pentru a mai rămâne cineva lângă tine .Pentru că nouă,tuturor ne e frica sa rămânem singuri.Persoanele alea care nu ti dau niciun mesaj daca tu nu le dai,persoanele alea care te invinovatesc doar pe tine si spunându ti ca ai fost un om fals, cand de fapt ele sunt false.
Vrem să fim fericiți, vrem să râdem in loc sa plângem.Toti vrem asta.Vrem o viata fara griji,fără atat de multe probleme si atat de multe suferințe, dar ceea ce primim in schimb este fix opusul.Poate nu ar mai trebui sa așteptăm ca fericirea sa vina singura, poate ar trebui sa ne bucuram de prezent cu toate provocările lui si pur si simplu sa trăim clipa.Dar acum, va intreb ceva:cine ar face asta?Cui nu i ar fi frica de consecințe? Totuși ne am nascut imperfecti, tocmai de asta nu e nicio crimă sa greșim, fiindcă doar asa putem invata cum sa facem față obstacolelor.Totodata ne e frica de greseala, ne e frica de faptul ca cei din jur ne ar putea judeca.Ceea ce si fac, dar n ar trebui sa ne facem griji pentru asta, pentru că nici ei nu sunt perfectiunile întruchipate.Oamenii sunt falsi, mulți dintre ei.Si intr o lume ca asta e mai greu sa găsim niste oameni de nădejde.
Dar până atunci sa nu va fie frica de singurătate. E mai bine sa rămâi singuri in adevărul tău decât să ai prieteni falsi care trăiesc în minciună.
Asta am fost eu si sper ca v am putut ajuta cu ceva.
