Așa de răi suntem noi oamenii?Jignim fără să ne pese de sentimentele celor din jurul nostru.Jignim fără să ne gândim că persoanele acelea suferă atât de mult,că de-abia așteaptă să ajungă acasă,să se lase seara și să înceapă să-și verse amarul?Să fie doar ei și întunericul,fără nimeni lângă ei.Să nu le spună nici măcar părinților ce i se întâmplă zi de zi.Să stea să olanga,să înceapă să se desconsidere,să înceapă să aibă regrete că a avut atâta încredere în persoanele nepotrivite.Voi,oameni care judecați și citiți asta,dându-vă cei mai buni,pretinzând că sunteți ușă de biserică,voi cum v-ați simți dacă cineva s-ar lus de voi fără niciun motiv,nu vi s-ar rupe inima să vă vedeți unul dintre cei mai buni prieteni batjocorit?Nu ați vrea să interveniți,să-l apărați,dar să vă fie frică,să vă fie frică că poate o să deveniți la rândul vostru "un lucru" de care să-și bată joc.Pentru că,din păcate,așa se întâmplă în ziua de azi.Incurcăm obiectele cu oamenii,iar în loc de a folosi obiectele,folosim oamenii.Nu m-aș mira ca și eu,ca poate și tu ,cel care citește asta,ca toți să devenim subiect de bârfă,să auzim tot felul de lucruri jignitoare,câte și mai câte.Până la urmă nu poți să fii plăcut de toți,dar asta nu înseamnă că au dreptul de a te jigni,nu au dreptul de a te face bătaia lor de joc.Dar oare cum putem noi oare să oprim asta?Nimănui nu-i convin anumite lucruri,nici mie și nici ție,celui care citești asta,dar putem să le spunem într-un mod în care nu rănim pe nimeni.Să te iei de aspectul fizic al cuiva este strigător la cer,nimeni nu este perfect,toți aven defecte,poate asta ne face mai speciale,dar nu trebuie să jignești pe cineva doar pentru că nu are forme.Așa a fost să fie,așa a fost lăsat pe pământ.
Incep să fiu din ce în ce mai dezamăgită de societatea din ziua de azi,de modul în care părinții își educă copiii,de modul în care le arată cum să-și perceapa viața și modurile astea sunt atât de greșite.
Întâi ar trebui să cunoaștem,apoi să ne dăm cu părerea.
