Privesc aievea pe fereastră.
Au trecut săptămâni, poate chiar luni de când n-ai mai venit.
Caut sensurile din această dragoste neînțeleasă,
Să fim amândoi în haosul acestei vieți fără sfârșit.
Aș putea să te privesc mereu, să te descriu în poezii,
Dar tu nu ești aici iar ochii tăi sunt amintiri pustii...