Dangerous liaisons //harry styles fanfiction [ÎN CURS DE EDITARE]

Capitolul 1 - Schimbări II

„-Ce cauți aici?" am zis iritată,întorcându-mă să-i întâlnesc privirea. „Mă urmărești?Plus,aici e baia fetelor,așa că ar fi bine să-ți cari fundu' ăla afurisit afară de aici." am zis ultimele cuvinte,întorcându-mă cu spatele la el.

Îl simțeam apropiindu-se de mine și atingându-mi ușor șoldul și puteam să jur că se holba la fundul meu.Ugh.

„-Haide,dragoste.Nu e nimeni aici.Putem face orice." a zis pe un ton cu un nivel maxim de perversitate.

„-În primul rând,yuck .În al doilea rând,nu sunt o ușuratică care să o facă într-o baie,cu un necunoscut.Nici măcar nu-ți știu numele." am spus rapid,când m-am întors la el,încrucișându-mi mâinile la piept.

„-Ba îl știi.Prietenul tău ți l-a spus."

Mi-am dat ochii peste cap.

„-Okay,tu chiar mă urmărești."

A râs ușor,apoi și-a mușcat buza.

S-a apropiat ușor de mine,cuprinzându-mă cu ambele mâini de șolduri și m-a tras mai aproape de corpul lui.

„-Care-i numele tău,iubire?" m-a întrebat,în timp ce mi-a dat părul după ureche.

„-Cathe...Catherine." mă bâlbâisem eu,hipnotizată de lucirea ce-i poposea în privire.

„-Cathie.Sună mai bine așa.Relaxează-te puțin.Lasă-mă să te fac să te simți bine." spusese și mi-a mușcat lobul urechii.

Ah.Se simțea așa bine.Genul acela de senzații cărora le duci lipsa după o anumită perioadă.

„-Vezi?Îți place."

S-a apropiat rapid de buzele mele frământându-le cu ale lui.I-am răspuns rapid la sărut.Asta îmi amintea de toate săruturile alea nebune din Australia,când eram provocată să sărut tipi pe care nu îi mai văzusem în viața mea.Eram destul de bună la asta.

„-Hm.Știi să săruți,nu glumă." mârâi el.

Mâinile lui se duceau tot mai jos,odihnindu-și-le pe fundul meu.Ah.Din nou,se simțea al naibii de bine.

„-Sunt totuși curios."a început el „Cine a fost norocosul?" 

Stai,ce?La ce se referea?

„Despre ce vorbești?" am răspuns confuză.

„-Cine a fost prima ta dată?"

Oh. Am înghițit în sec.

„-E-Eu nu..." am lăsat fraza neterminată și am privit în jos cu speranța că va înțelege.

„-Tu?Ești?Nu.Nicio șansă.Nu cred asta." a zis cu o privire amuzată,încă crezând că glumesc.

Mi-am mușcat buza.

„-La naiba.E ziua mea norocoasă." a rânjit ca și cum ar fi fost mândru de ceva ce îmi era neclar.

„-Pardon?" am zis enervată. 

„-Păi,evident,ai să-mi cazi la picioare curând.Ei bine,n-aș zice că doar la picioare..." a rânjit obraznic,dezvăluind două gropițe adânci în ambii obraji.

Am simțit sângele urcându-mi și oprindu-se în obraji,nervii luând controlul asupra mea.

 „-Dacă tu chiar crezi că îți voi oferi ție virginitatea mea,păi atunci te înșeli amarnic."  m-am oripilat la acel gând,însă ceva se revolta în mine.Ceva ce nu am știut inițial ce fusese.

Adevărul pe care mândria nu îmi permitea să îl admit era că băiatul acesta mă intriga.Mă intriga în nenumărate feluri în care toți ceilalți nu reușiseră.Mă făcea să vreau să-l cunosc,nu atât de mult pe el totuși,cât anturajele sale - rebeliunea pe care o controla mai degrabă el precum o păpușă de teatru decât invers.Lucru pe care nu am putut să-l fac vreodată.Un mister al cărei rezolvare stătea,cumva,în ochii aceia de smarald ce mă priveau cu stăruință și dorință înapoi.