Să vorbim... corect gramatical!

Povestea lui A

Pline de daruri au venit ursitoarele la botezul micuțului A! Și toate erau încântate pentru că reușiseră să se pună de acord să-i dăruiască pruncului rolul cel mai important: să fie primul din șirul literelor alfabetului!

– A va fi deschizătorul de drumuri, va fi prima literă din neamul substantivelor și va avea atât genul masculin – un „a”, doi „a”, cât și genul neutru – un „a”, două „a-uri”, zise ursitoarea-șefă, cea care îți lua ochii cu veșmântul ei strălucitor.

– Și familia sunetelor limbii române îl va avea ca vedetă pe A. El va fi totdeauna vocală și va aparține tot neamului substantivelor. În această calitate va primi genul masculin, adăugă un nou dar a doua ursitoare, aceea care avea niște ochi albaștri ca cerul.

– Eu îi dăruiesc puterea unei prepoziții și, acum mă adresez celor care studiază gramatica limbii noastre, nu uitați că A ca prepoziție impune cazul acuzativ. Atenție, să nu o confundați cu altceva! Ia analizați voi repede: „Asta nu seamănă a nimic!”, îi puse la încercare pe cei prezenți ursitoarea mărunțică cu un păr lung-lung auriu.

– Și tot prepoziție cu cazul acuzativ va fi A în construcțiile numeral + substantiv: „Nu pot să vorbesc în fața a 300 de oameni”. Atenție, să nu-l confundați pe A din această situație cu articolul genitival (posesiv) care, după cum știu cunoscătorii, se acordă cu substantivul care-l precede: „un băiat al mamei, o fată a mamei”, spuse precipitat ursitoarea în rochie albastră.

– Îl înzestrez pe micuțul A cu puterea de a fi articol genitival, feminin, singular: „o pisică a Mariei”, îi meni ursitoarea cu părul de abanos atingându-l ușurel pe micuț cu bagheta.

– Pare cam mult, dar și eu îi dăruiesc puterea de a fi verb auxiliar (forma de persoana a III-a, singular a verbului ajutător „a avea”) ca în exemplul „El a venit”, se grăbi să adauge frumoasa ursitoare cu pantofii de cristal.

– Și eu îi dăruiesc puterea de a fi pronume și adjectiv pronominal demonstrativ ajutându-l în felul acesta pe „cea” (care nu-și mai vede capul de treabă!): „cea de colo – a de colo” (pronume demonstrativ), „cea fată de colo – a fată de colo” (adjectiv pronominal demonstrativ), se grăbi să adauge ursitoarea cea slăbuță.

Toată lumea era fericită, dar și puțin îngrijorată pentru că A va fi foarte solicitat. Cum se va descurca?

Depinde de vorbitorii limbii române să-i recunoască puterile și să le respecte!

Autor: Gabriela Moraru