//threesome

//aera

jimin se uită în jur evitând contactul vizual cu fata pe care tocmai a întâlnit-o,eu, și chiar într-un mod foarte jenant.

"nu pot să cred că hoseok mi-a făcut una ca asta." a șoptit el pentru sine uitându-se în jos.

"uhm, cred că o să ne facem de râs." a spus el cu un zambet mic încercând totuși să facă conversație.

"doi adulți, într-un magazin de jucării. fie vor crede că suntem nebuni, fie că..." s-a oprit pentru o secundă, obrajii săi fiind acoperiți acum cu un strat de roșeață.

"...fie că avem un copil." a continuat el coborându-şi vocea. eu am chicotit în încercarea de a ușura atmosfera, deși aproape am roșit și eu. un copil...cu jimin? de abia l-am întâlnit. desigur, dacă ar fi să avem un copil și ar semăna cu el ar fi foarte, foarte frumos. okay, destul cu gândurile.

"și...e departe?" întreb eu nefiind prea sigură la ce magazin mergem. jimin zâmbește către mine și își scutură capul. eu oftez ușurată și continui să merg lângă jimin. între timp un gând îmi trece prin cap. mihi. o sun. jimin nu pare să fie deranjat, ceea ce e bine, oricum nu prea făceam conversație. 

"uh alo?" o voce de bărbat răspunde în locul lui mihi. deși mereu facem glume pe seama acestui fapt, acum că se întâmplă sunt surprinsă. deschid gura să răspund dar sunt întreruptă. "sunt min yoongi. mihi era cu mine și a leșinat." spune el. eu oftez și încerc să rămân calmă. acesta așteaptă indicații de la mine. ea a spus că se vede cu namjoon. probabil s-au întâlnit.

"okay. du-o acasă, camera ei este a doua pe dreapta.  ar trebui să aibă cheia în geantă, buzunar ceva. îți trimit adresa prin mesaj. te rog, ai grijă de ea." îi explic eu iar el aprobă. după ce îi închid îi trimit mesajul cu adresa pe telefonul lui mihi.

"totul e în regulă?" întreabă jimin. "era yoongi. mihi a leșinat." inspir adânc iar expresia de pe fața lui jimin devine una îngrijorată. "nu e prima oară, o să fie bine. sper." spun eu iar el privește în jos. nu are rost să mă întorc acasă. știu deja că nu pot face nimic.

după cam 25 de minute ajungem în fața unui magazin uriaș. prin geamurile magazinului pot admira urși de pluși gigant, păpuși barbie, jocuri și jucării de toate felurile. mă opresc în fața unui urs mare alb și rămân cu gura căscată. e aproape cât mine. jimin observă și își pune mâna pe umărul meu. eu tresar încet iar el chicotește.

"îți place?" întreabă el iar eu îi fac semn că 'da'. el privește ursul apoi intră în magazin. eu îl urmez și arunc o ultimă privire către jucărie. 

jucării. multe jucării. de toate culorile, mărimile și de toate felurile. pentru fete, băieți copii mici, mai mari. încerc să nu mă opresc la fiecare pentru a nu mă face de râs în fața lui jimin. acesta merge tăcut în fața mea căutând raionul de jocuri. eu merg în spatele lui la fel de tăcută și dintr-o dată îi admir spatele în locul jucăriilor. tricoul negru puțin mulat se așează perfect pe umerii și spatele său, și ele perfecte la rândul lor.

"aici!" exclamă el și se oprește. eu mă opresc la timp, înainte de a intra fix în spatele său. ridică unul din degetele sale, cel arătător și îl îndreaptă către raftul cu cutiile de monopoly. alege una apoi mi-o arată mie. 

"asta?" întreabă el iar eu mă uit la cutie apoi la raft. "sigur." spun și plecăm către casă pentru a plăti. stăm la coadă și vine și rândul nostru. jimin plătește și ieșim din magazin. 

"ah! am uitat, hoseok voia ceva...o figurină? mă întorc imediat." jimin îmi întinde punga și intră grăbit înapoi în magazin. aștept câteva minute în care am primit un mesaj de la mihi. mi-a spus că s-a trezit și că e bine. răsuflu ușurată și încep să îi spun să mănânce dar aceasta nu mai răspunde. mă ignoră. eh, atâta timp cât e bine...

dau să îmi pun telefonul la loc și simt cum ceva mare și pufos se lipește de spatele meu. tresar, țip și îmi scap telefonul. mă întorc și dau cu ochii de ursul care era în vitrină. din spatele lui apare capul lui jimin cu un zâmbet larg. 

"bună." spune el râzând iar eu iau ursul când acesta mi-l înmână. el se apleacă să îmi dea telefonul iar eu îl privesc nedumerită. el îmi dă telefonul și privește în jos. "e...pentru tine. ursul. am văzut că îți place și..." îl întrerup cu o îmbrățișare strânsă. îl prind între mine și urs și îl strâng în brațe. începem amândoi să râdem și după ce îi mulțumesc de mii de ori pornim spre casă. pe drum s-a oferit să ducă ursul în spate deoarece era greu. 

odată ajunși la casa lui hoseok și jin priveau uimiți ursul. jimin l-a așezat pe canapea și s-a pus lângă el. eu m-am așezat de partea cealaltă și am îmbrățișat ursul. jimin a privit către mine și a zâmbit.

"și uh...ce e cu ursul?" a întrebat jin. "e pentru aera." i-a răspuns jimin și a început să desfacă cutia de monopoly. jin și-a întors privirea către hoseok, el făcând la fel. se uitau unul la altul rânjind de parcă ei știau ceva ce noi nu știam.

"începem?" le atrage jimin atenția iar ei se apropie de masă. 

trec minute, ore iar jocul devine din ce în ce mai intens. jimin a pierdut de 3 ori până acum. au fost 3 jocuri. reacțiile lui au fost hilare. se bosumfla ca un copil mic și spunea că nu se mai joaca, dar de fiecare dată l-am convins să joace măcar încă o rundă. ultima rundă ne-am aliat și în sfârșit jimin a câștigat. de fericire m-a îmbrățișat iar eu m-am înroșit. hoseok și jin au observat și au început să își dea coate. eu m-am panicat și mi-am închis ochii. când jimin mi-a dat drumul am răsuflat ușurată și mi-am verificat telefonul. 08:28 pm.

"ah...ar trebui să mă duc acasă...mihi e singură." m-am uitat către jimin. știind ce s-a întâmplat speram că va înțelege. acesta aprobă din cap și se oferă să mă ducă acasă cu ursul. 

"uh mihi nu era cu yoongi? crezi că încă mai sunt împreună? adică, el nu a venit acasă. nici namjoon." întreabă jimin. eu ridic din umeri și continui să merg. probabil yoongi a rămas cu ea, sau a plecat în altă parte. 

în cele din urmă ajungem acasă la mine. intru pe ușă iar în casă e întuneric. merg cu jimin către sufragerie și observăm două siluete pe canapea. sunt mihi și yoongi, adormiți. capul lui yoongi este pe umărul lui mihi, iar capul ei peste al lui. jimin începe să râdă în șoaptă și așeaza ursul lângă mihi. privesc către televizor pe care este un film horror. normal. 

"ar trebui să îl trezesc și să plecăm." șoptește jimin. eu îmi scutur capul și iau ursul plecând spre camera mea. "lasă-l. porbabil e obosit...plus, sunt sigură că mihi va fi fericită să îl vadă când se va trezi." explic eu punând ursul pe pat. jimin m-a urmat apoi am mers în bucătărie. în chiuvetă am observat două farfurii. m-am uitat zâmbind către jimin.

"au mâncat. a făcut el ceva și a convins-o." i-am spus iar el a zâmbit înapoi. "atunci...e bine că s-au întâlnit." a spus jimin și a privit către sufragerie. "ar trebui să plec. ar trebui să ne mai vedem aera." jimin a zâmbit din nou și s-a îndreptat către ușă. înainte să plece am făcut schimb de numere. după ce am încuiat ușa m-am îndreptat către camera mea aruncând o privire către cei doi. dorm liniștiți. dacă nu era așa întuneric, aș putea fi sigură că dorm îmbrățișați, dar n-am de gând să verific. în schimb ajung în camera mea, mă schimb și mă întind în pat îmbrățișând ursul de la jimin.