Povestea Celor 3 Prietene

CAPITOLUL V (COLEGA DE BANCĂ)

Era miercuri, 8 noiembrie.
Trecuse rapid timpul de la ziua lui Lucas. Nici nu observasem că trecuse aproape o lună.

Eram la prima oră.
Aveam engleza, dar cel mai probabil făceam dirigenție.
Intrase domnișoara dirigintă pe ușă. Cu părul creț și cu o culoare de un roșu rozaliu. Purtând o rochie neagră cu trandafiri albi asortânduse cu sandalele sale de un crem lucios. Era așa drăgălașă, zici că era o elevă.
Oricum... aflasem că facem dirigenție, eram chiar fericită. După ce domnișoara dirigintă m-ai discutase cu noi, îmi atrăgea privirea o voce înceată care venise din stânga mea. Era Claudia, care mă strigase.
- Da, ce este? Întreb eu.
- Vrei să stai cu mine? Întreabă Claudia.
Rămăsesem pe gânduri. Era prea ciudat. M-a întrebat așa repede fără să vorbim sau ceva înăinte. Chiar era ciudat. Mă întrebam dacă era o capcană sau ceva să își bată joc de mine. Dar m-am decis să îi răspund.
- Da, de ce nu? Îi răspund eu.
- Bine, mă bucur, îmi spuse ea bucuroasă.
Eram bucuroasă și eu că o să stau cu cineva în bancă, mai ales că acel cineva era o persoană destul de apropiată, decât ceilalți. Și mai era și o persoană specială. Era diferită de ceilalți. Chiar dacă mulți îi ziceau că e o ciudată, ea nu îi asculta și asta îmi plăcea mult la ea. Și plus știu că avea un mare talent în a desena ( știu asta pt că în clasă a III-a mi-a făcut portretul, și chiar a ieșit bine, ceea ce era uimitor că orice e cu fața mea nu e uimitor =))) și se mai uita și la anime-uri (mi se pare ceva interesant chiar dacă atunci nu mă uitasem la anime). Era și pasionată de zodii, era ceva tare pt că avem aceeași zodie, pești. Și mai era ceva, ceva ce aveam în comun era emotivă și introvertită, era ca mine și asta îmi trezea un sentiment plăcut. Era o persoană altfel, și acest lucru chiar mă bucurase mult. Și chiar semănam cât de cât. Amândouă eram niște ciudate.
Trecuse ora. Era pauză. Mă dusesem la banca Claudiei. O întrebasem:
- Chiar vei sta cu mine în bancă?
- Da, răspunsese ea.
- Chiar mă bucur. Și când te vei muta cu mine? Întreb eu.
- Păi... mâine. Azi m-ai vreau să stau puțin cu Roxana. Îmi spuse.
- Ok, am acceptat eu.
Chiar eram nerăbdătoare să stau cu ea. Speram ca să mă înțeleagă și să mă ajute când era nevoie. Și eu voiam să fac la fel pentru ea.
Se terminase și ziua asta. Sincer abia așteptăm ziua următoare să văd cum o să fie. =))

Era joi. Plecasem de acasă cu mașina spre școală. Pe drum mă întrebam "Cum o să fie să stau în bancă cu ea?"; "Oare va fi bine?"; "Dacă mă va omorî dacă nu fac ce îmi zice." Sau "Poate e o persoană de treabă."; "Totul e în mintea mea."; "Cred..."
În sfârșit ajunsesem la școală. Era 07:45. Intrasem în clasă. Claudia era așezată în prima banca de pe rândul din mijloc, unde stăteam eu. Ea era în partea dreaptă, iar eu în stânga. Mă apropiasem de bancă, îmi lăsasem ghizdonul pe scaun și i-am spus un "NEAȚAAA" entuziansmant Claudiei. Claudia își ținuse pentru 5 secunde mâna la urechi, probabil pentru că țipasem. Eh... Dar după îmi spuse și ea un "Neața" de ăla "A... ai venit, ce trist".  -_-
După 4 ore
Eram în pauză. Ora următoare aveam matematica. Și pe orar era obționalul. Deci ne dăduse la teme de îți venea să mori. Oricum cred că aveam peste 20 exerciții. Îmi scotesem caietele și manualul de mate și îmi deschisesem caietul de mate verificându-mi tema. Apoi o întrebasem pe Claudia:
- Ți-ai făcut tema?
- Nu, îmi răspunde ea direct.
- Cum adică? Claudia am avut foarte mult. Spun eu disperată. =)))
- Eh... lasă că fac eu ceva. Oricum am încredere că nu ne verifică tema. Îmi spuse ea liniștită.
- Ok, să ai grijă. Îi spun eu.
Lăsând la o parte indiferența față de teme a Claudiei (măi măi măi măi, Claudia =))) ), îmi văd de treaba mea și mă pregăteam pentru oră.
Dintr-o dată intrase doamne de mate. destul de neliniștită, dar în ciuda neliniștii pe care o avea nu ne-a verificat tema. Eram bucuroasă că scăpasem toți, mai ales Claudia. 😥
Trecuse și celelalte ore foarte rapid și toți ne pregăteam să plecăm acasă.
Sincer îmi plăcuse prima zi cu Claudia. Era chiar de treabă. Mintea mea își imagina doar prostii. Speram să meargă bine până la capăt.

Sper că va plăcut acest capitol, și dacă da apăsați pe steluță, mă ajută foarte mult. Va pup! =)))) 🐼