Povestea Celor 3 Prietene

CAPITOLUL IX (SENTIMENTE 1)

*Știu că capitolul anterior a fost numit "SFÂRȘITUL", dar am de gând ca în aceste 2 capitole să îmi exprim sentimentele față de prietenele mele care mi-au înveselit viața.
                                           
PENTRU CLAUDIA
Nu știu cum să încep. S-au întâmplat atâtea. M-ai ajutat mereu. Mereu mi-ai fost alături.
Sincer niciodată nu am crezut cu adevărat că te voi înțelege sau mă vei înțelege. Credeam ca suntem complet diferite și nu putem să fim mai mult decât colege. În trecut ne certam aproape mereu. Mă enervai mereu și te enervam mereu, cine credea că o să putem fi așa bune prietene. Dar când te-am cunoscut mi-am dat seama că ești o persoană grozavă și că îmi poți fi foarte apropiată, și așa a fost. Când îmi aduc aminte nu îmi vine să cred că s-au schimbat atâtea și prin asta m-am schimbat și eu. Tu mi-ai dat ajutorul pe care tot îl căutam; să mă schimb. M-ai schimbat prin comportamentul tău, prin bunătatea ta, prin veselia ta, prin amuzamentul tău și prin prietenia ta pe care mi le-ai oferit. Asta m-a făcut să îmi dau seama că am o persoană în fața mea pe care mă pot baza cu adevărat. Și nu în ultimul rând m-ai schimbat prin gusturile tale, cum ar fi anime-urile. Tot ce mi-ai recomand a fost minunat. Ai niște gusturi foarte bune. Pentru mine a contat orice chestie mică pe care tu poate nici nu ai băgat-o în seamă. Prin atitudinea pe care mi-ai arătat-o m-ai schimbat. Mi-ai spus că nu trebuie să mă las păcalită de toate persoanele care îmi cer ajutorul, mi-ai zis că nu sunt obligată să le fac lucrurile lor sau nu trebuie să le ascult neapărat fiecare părere despre mine, pe scurt nu trebuie să le fac toate poftele. Asta mi-ai zis și mi-a intrat în cap.

Există anumiți oameni în viață care te fac să râzi puțin mai tare, să zâmbești puțin mai mult și să trăiești puțin mai bine. De când te-am cunoscut, viața mea a fost zi de zi puțin mai frumoasă.

Când vorbesc cu tine e diferit. Mă pot înțelege cu tine și mă pot baza pe tine. Faptul că ai fost colega mea de bancă ne-a apropiat mult. Dacă nu era chestia cu mutatul poate nici acum nu eram prietene și încă aveam o părere rea una despre cealaltă.
Sincer, îmi pare rău că am luat-o pe căi diferite, dar asta ne-am dorit. Trebuie să ne creem un viitor, fie că sunt una lângă cealaltă, fie că nu suntem. Partea cu despărțirea am acceptat-o greu, dar gândindu-mă la viitor poate ne vom mai întâlni să mai petrecem ca înainte. M-am mai gândit și la faptul că să ai prieteni e minunat și orice despărțire ne maturizează pe fiecare dintre noi. Chiar dacă e dureros, asta e. Viața nu vă fi niciodată ușoară, niciodată roz. Mereu va apărea ceva să strice tot.

Nu mi-am dorit niciodată să am o viață perfectă, ci doar să am câțiva prieteni adevărați în jurul meu, care să mă iubească exact pentru ceea ce sunt, iar tu ești unul dintre ei.

În continuare spun că o să îmi fie dor de ce făceam înainte. De cum râdea degeaba, de cum vorbeam mereu despre Naruto, cum mergeam mereu la magazin, de cum mă enervam de la orice și multe altele. Ăstea totate sunt amintiri frumoase și mai sunt miliarde. Nu o să uit niciodată de amintirile pe care le-am creat împreună și de momentele frumaose pe care le-am împărtășit. Îți doresc tot ce e mai bine și să fii fericită în continuare îmi va fi tare dor de tine și TE IUBESC MULT, DRAGA MEA!

Cu prietenie, Iulik
Farmec Frumushik ♥️

Sper că va plăcut CAPITOLUL și nu uitați că mai e unul singur. Peste 2 zile îl voi pune și pe celălalt capitol. Vă pup! ♥️🐞