Mergeam cu capul in jos prin desert fara sa vad vreun tufis sau copacel. Era super cald si Lucky gafaia de nu mai putea. Vedeam muntele tot mai aproape dar nu aveam cum sa ma bucur , Mary murise. Nu putea suporta gandul ca nu o va mai vedea , nu dupa ce trecusera prin atatea! Deja mergeam de 3 zile de cand ea cazuse si nu ne opriseram deloc. Eram rupt de oboseala , dar tot nu m-am oprit. Am mers in continuare , pentru Mary!
Dintr-o data , ochi mi s-au incetosat , si nu am mai vazut nimic in fata , nu mai il mai auzeam pe Lucky si cad la pamant in genunchi. Totul era negru , dar ma trezesc la un moment dat.Nu stiu cat statusem inconstient , dar ma trezesc in pat. Lucky era langa mine inca dormind. Ma ridic in fund si vad o femeia in varsta , cocosata , cu o fata blanda. Ochii ii emanau caldura.
-Vad ca te-ai trezit , credeam ca te-am pierdut , pe fata doamnei se citi o farama de ingrijorare.
-Da... unde sunt?
-Esti la mine acasa , iar pe mine ma cheama Margareta. Cautam niste ierburi pentru ceai cand te-am vazut zacand pe jos , am crezut ca doar te odihnai , dar cand am te-am atins erai rece de tot. Crezusem ca ai murit dar inca iti batea inima.Te-am adus aici.
Eu m-am ridicat in picioare si am examinat incaperea:nu era mare , avea ulcioare peste tot , niste carti in colt , un dulapior in celalalt si o masuta in mijloc.
-M-Multumesc . Dar trebuie sa pornesc la drum din nou.Incerc sa pasesc dar ma impletices si cad pe pat la loc. Ma simteam ametit.
-O , nu . Nu poti sa pleci inca. Nu te-ai insanatosit inca.Uite , bea niste ceai.
Eu am luat cana fierbinte si ma duc usor la masa. Ma asez si ma gandesc la Mary.Oare unde era ea acum?
Am mai stat un pic la masa si ma ridic sa ma uit prin casa. Vad in cealalta parte a camerei o camaruta. Intru in ea si e la fel ca cealalta , doar un pic mai mica. Intr-un colt , era un patut cu o fata in el... O recunosc imediat! As fi recunoscut acea fata intr-o piata plina cu oameni! Era Mary! Era adormita. Pasesc afara prea fericit."Dar cum a supravietuit? Si cum a ajuns si ea aici?"
Imi termin ceaiul simtimdu-ma de parca as putea alerga Kilometri intregi!
Ma asez in pat si astept ca Mary sa se trezeasca.
Trecuse cam doua ore si o vad pe Mary iesind din camaruta. Se duce la masa somnoroasa si da cu ochii de mine.Ramane incremenita , dar eu ma ridic si o imbratisez. Ma imbratiseaza la randul ei.
Am plecat de la Margareta a doua zi. Muntele era mai aproape ca nicioodata , iar de data asta ma bucuram atat de tare. Am mai mers inca o zi si ... ta-da! Ajunsesem.
In fata noastra se ivea o pestera , inauntru se afla o piatra stralucitoare incat lumina toata pestera. O iau in mana si o privesc. Mary se uita la mine si zise:
- Ma gandesc ca a venit momentul... , ma imbratisa strans , pa , Peter.
- Pa , poate ne mai vedem.
- Trebuie sa zici care iti e dorinta , imi explica.
-Imi doresc , imi doresc sa ma intorc acasa.
O lumina ma cuprinde si nu mai vad nimic. Ma ridic in sus...
Si ma trezesc in patul meu , ceasul suna ora 7:00. Mama ma chema de sus ca trebuie sa plec la scoala.
Imi aduc aminte totul. Lucky era cu mine inca adormit.
Deci... totul fusese un vis? Eram naucit. Mary si toate lucrurile ciudate , fusesera doar un vis.
Ma ridic din pat si ma duc jos.
