BEING IN TWO WORLDS

Intro

Aceste versuri vor fi un mic spoiler. 

~~~~~~~~~~~~~

M

erg pe coridoare,  podeaua din metal scartaie sub picioarele mele si atmosfera este ciudata,  foarte liniste si orice sunet din de partare se aude tare in urechile mele .
Aud... Aud acelasi cantec, ca de fiecare data, acel cantec care niciodata nu se opreste si continua si continua si iar si iar...
Am in fata aceeasi usa, aceeasi usa ca de fiecare data,  o deschid... Si merg ,si merg,  numele imi este strigat,  cineva ma striga.  Iar ,si iar, si iar imi aud numele... Incep sa fug pe scarile metalice prin acel fum cuprinzator albastru. Sunt urmarit, dintr o data sunt urmarit, ragete si respiratii grele se aud in spatele meu.  Drumul mi se imfunda si intorcandu ma o creatura oribila imi sare in fata,  era..., arata... Aceeasi creatura ca de fiecare data, simt din nou aceeasi durere,  o durere care mi urca pe sub piele pana in varful capului, simt cum ochii pot sa mi sara in orice moment...

Beep - beep - beep - beep - beep - beep

-Ce...ce se intampla.. Ugh!  Ma pun la marginea patului si mi deschid cutia de pe dulap, imi iau toate pastilele pentru astazi si incerc sa ma desmeticesc  .
-Acelasi vis... Sunt plin de transpiratie ar trebui sa ma spal.

Dupa ce imi iau pastilele ma dezbrac si mi pun hainele intr un lighian pentru a le spala mai tarziu.
Nu apuc sa stau mult in baie, caci puteam auzi cum Fatin si Tolga, ma striga prin statie,  ies besmetic, imbracandu ma in acelasi timp si le raspund fratilor.
Tolga:-Craaaaneee,  raspundeee!
-Sunt aici, va aud si daca nu tipati ...
Fatin:-are dreptate, ne aude si daca nu tipam.
Tolga:- nu pot sa cred Fatin ,ma tradezi si in fata lui...
Fatin :- nu e ca si cum as fac...
-Heii ,heii puteti sa mi spuneti ce vreti ,fara sa va certati?
Tolga:- da Fatin...PUTEM SA I SPUNEM FARA SA NE CERTAM?
- Tolga...
Tolga:ok ok...Fatin spunei !
Fatin:-ok , deci mergem cu toti la Jasir la bar , va fi multa lume , iar diseara va fi prima petrecere.. Dupa ce am muncit atata vreme la sistemul amtifonic ,va fi o petrecere pe cinste.
-Stai , toata lumea ?! Si ce se intampla cu pza , cu patrulele , cei care merg sa mai aduca provizii , cei care observa cine vine , cine ies...
Tolga:-heeeiii, relaxeaza te , e doar perrecerea asta ,plus o sa fie paza ,pe aici pe acolo ,deci nu trebuie sa fim ingrijorati.
Fatin:-da ,dda , plus am muncit mult si am facut o treaba pe cinste ,sistemul asta antifonic e cel mai bun...
Tolga:-garanteez!
-Pfff ...okk ,dar nu promit ca stau toata seara stiti voi cum..
Tolga si Fatin :- Daaa !Vineee!!

-Hmpf,au si terminat transmisiunea ...ar trebui sa l contactez si pe Jasir .

-Hei , Jasir , ma auzi? *asteptand pentru semnal*
Jasir:-heii Kylee tocmai ce voiam sa te contacteez , stiii cred ca fratii ti au spus de petrecerea de diseara sii...
-Da?
Jasir:-ummm, noi avem multa bautura si daa...cred ca trebuie mult mai multa , stii ca am epuizat toate sursele apropiate si singurul loc ar mai fi..
-Cazinoul din centru,  de langa plaja.
Jasir:- daaa... Hahaha,  si ma gandeam caa...
-Eu ar trebui sa merg? 
Jasir:-hahaha,  imi citesti gandurile... Off stii ca nu pot trimite oamenii mei acolo este ora 3:30pm, cine stie cat or sa le ia nesabuitilor si nu pot risca sa i las noaptea acolo... Si tu poti trece si cu ochii inchisi pe acolo... De fapt ochii te ajuta,  dar prinzi tu ideea.
-Jasir nu i nevoie sa te scuzi atat,  ma duc,  e ok.
Jasir :-multumesc Crane,  te asteptam la bar,  seara asta o sa fie extraordinara.

Inchei transmisiunea cu Jasir si mi deschid dulapul pentru a lua cateva haine,  apoi ma schimb,  imi iau ghiozdanul si mi pun cizmele... Parca lipseste ceva...
Ma uit in bucatarie si mi fixez privirea pe ochelarii de soare de pe masa.

-oare sa i iau?  Dar este deja 3:30 , apusul va sfi intr o ora jumatate... Da, dar la petrecere vine toata lumea... Neeaaah ,ii iau nu risc sa speri pe toata lumea cu ochii mei.

Ochii mei nu au fost asa din totdeauna, ci de cand m am procopsit cu acest virus ,am ochii ca monstruozitatiile alea numite "Volatile" ...aceasta chestie mi a adus si beneficii, faptul ca doar cu o singura privire in ochi ii pot face pe zombi sa ma acoleasca, chiar si  pe acei Volatiles ,un lucru bun,  dar doar pentru un lucru bun, sa indur toata aceea durere si sa speri pe toata lumea si... Acele cosmaruri.... Poate fi chiar mai rau decat aceste lucruri,  dar sper sa nu ajung foarte departe cu asta.
In cele din urma imi iau si ochelarii si cobor jos din turnul in care mi am asezat, o asa-zisa locuinta. Intru in buggy (un fel de masinarie construita pentru a asambla o masina) si pornesc spre centru.

Este un capitol mai scurt, stiu,  dar am vrut sa am acest "INTRO " publicat pentru a va introduce si pentru a va familiariza cu atmosfera povestii,  sper ca sa va placa si astept orice semn de sustinere.

Btw aceasta este melodia din visul lui Crane :

(Asta daca vretisa ascultati in timp ce cititi,  pentru ca modul cu sunet nu mai este)