-Ji??
-Hm? Ma trezesc intepenita si imi frec ochii inca somnorosii.
-Ce faci aici?
-Febra...ai avut febra.
-Ai stat pe jos pana la ora asta dormind?? Doar pentru ca am avut febra?
-Da si ce e cu asta??
-Ti-ai facut griji pentru mine am dreptate?
-D..da...
-Haide ridica-te, in ritmul asta tu vei raci si eu va trebui sa am grija de tine.
-Febra ti-a scazut deci pot merge jos, noapte buna!
-Nu, ramai aici, nu vreau sa fiu singur.
-Taehyung, ar fi dubios daca as ramane aici cu tine, in aceeasi camera...
-Ai dormit deja in bratele mele o data nu o poti face si a doua oara..?
-Da, am dormit in bratele tale iar tu nici mancar nu ti-ai amintit a doua zi....
Acesta imi ia mainile in ale lui si se uita in ochii mei pana cedez..
-Bine...fie raman aici, dar...
-Dar..??
-Vreau spatiu personal...
-Da pe naiba!
Acesta se uita la mine si ma trage de brat lundu-ma in brate si strangandu-ma tare....
-Taehyung...nu pot respira...
Aceata isi slabeste stransoare incat sa pot respira si in urmatoarele minute acesta adoarme.
Ma trezesc cu capul pe pieprul șatenului si incep sa ma inrosesc amintindum ca am acceptat sa dorm in bratele sale....incerc sa ma ridic, dar stransoare lui se inteteste.
-Nu te misca inca, vreau sa dorm...
-Taehyung?
-Hm? Da?
-Tu nu ai scoala....sti tu adica facultate??
-Ce zi e azi?
-Luni!
-Ah, la naiba..
-Cat e ceasu?
-8:30
-Asta nu e bine o sa intarzi iar managerul ma va omorâ..
-Stai tu chiar cânti?? Spun intimp ce ma ridic in sezut si ma uit cu o fața uimita la el....
-Da idioato e a 10 oara cand iti spun.
-Nu te credeam, canat-mi ceva
-Nu!
-De ce?, spun cu o fața bosumflata
-La concert!
-Ai concert?
-Da, peste o saptamna
-Si fața ta si piciorul?
-Piciorul se va vindeca, iar de față te ocupi tu
-Eu???
-Da, tu ai uitat ca esti stilista mea propie?
-Ah da..
-Merg sa ma schimb si apoi tu imi retusezi fața, ai tot ce ai nevoie in al doile sertar al comodinei.
-Bine.
Deschid sertarul si incep sa ma uit prin tot ce are, scot un fond de ten un corector si mda cam atat mi-ar trebui.
Acesta se aseaja langa mine, iar eu incep sa-i acopar zgarieturile si sa-i retusez fiecare detaliu incat fața lui sa pară perfecta.
-Gata!
Acesta i-a oglinda si se holbeaza in ea preț de cateva minute..
-Uauuu chiar te pricepi, nu ma așteptam sa o faci chiar asa de bine
-Merci, îi spun cu un zâmbet larg pe buze.
-Acum parul!
Oftez si ma apropi mai mult de el, iau peria si incep sa-i peri usor parul si intr-un final il descurc apoi il ciufulesc umpic pentru forma.
-Gata!
-Bine o sa fi singura acasa ai grija ce faci merg sa repet cu baieti pa!
-Pa!
Ok, deci ce fac pana se intorc ei?? Ok o sa ies afra suna ok o sa ma plimb si o sa mai explorez Seulul.
Ies pe usa si merg spre poarta, dar cand o deschid...mda ce naiba de ce sunt atatea fete in fața casei lor??? Inchid usa speriata si intru imediat in casa, incui si usa de la casa si ma duc in dormitor si incui si usa ai...oare au cum sa intre???
Iau telefonul si il apelez pe Taehyung.
-Alo Taehyung????
-Da Ji? Ce e deja iti este dor de mine???
-Mai taci cum iesi din casa??
-Pai nu stiu, te duci la ușa o deschizi, apoi te duci la poarta o deschizi si pe aia si gata ai ieșit.
-Nu la asta ma refer
-Atunci??
-Sunt multe fete care tipa afara...
-Ahh, iesi pe usa din spate...
-Ai o usa care duce in spate?
-....Avem o titamai curtea...
-Ah ok...nu am vazut, atunci ne vedem cand te intorci merg sa ma plimb
-Bine, dar nu te rataci
-Ok pa!
-Pa!
M-am plimbat pana cand intunericul s-a lasat peste oras, deci presupun ca ar trebui sa ma intorc acasa, cred.
Merg spre casa, dar uit un mic detaliu, am uitat de fanele nebune ale baietilor..
-Yaaa,...ea este, fata care a iesit din casa baietilor
Ma uit speriata la ele si realizez ca incep sa alerge spre mine, ma intorc si eu invers incepanad sa alerg cat de repede ma tineu picioarele, dar obosesc si ma opresc pentru a-mi trage sufletul si obeserv ca ele erau foarte aprope de mine una dintre el vrea sa-mi taraga o palma, dar cineva ma ia in brate si ma acopera, in acea secunda toate amutisera, iar apoi au strigat in cor:
-Taehyung-oppa
Imi ridic privirea si era chiar el, ma tinea in brate protejandu-ma de acele fane nebune.
-Prinde-ma da mana si ori ce s-ar intampla nu-mi da drumul ai inteles?
Ma uit la el destul de speriata si dau afirmativ din cap.
Acesta se ridica urmand mai apoi ca si eu sa fac la fel.
-Oppaaaa, ce cauta fetișcana asta la tine in casa???
-Pe cine numesti tu..., nu apuc sa mai spun numic ca șatenul ma strange si mai tare de mana.
-Ea este noua mea stilista, puteti sa nu va mai luati de ea daca se poate? Are grija de machiajul, tinuta si tunsoarea mea.
-Dar, oppa....
-Nici un "dar" , ne-am inteles?
-Da Taehyung oppa...
Taehyung m-a luat de mana si m-a condus in spate lasandu-si fanele in fata casei.
-Ce a fost in capul tau cand ai vrut sa intrii prin fața casei? Chiar tu m-ai sunat....
-Am crezut ca au plecat, nu credeam ca sunt atat de disperate, si in plus ce naiba era cu ele daca nu apareai tu mi-ar fi luat capul de pe umeri cu siguranță...
Acesta se apropie de mine si ma strange in brate, nelasandu-mi cale de scapre.
-Nu sti cat de ingrijorat am fost cand te-am vazut fugarita de acele fane...
-Imi...imi pare rau...
