Vecinul meu

Imaginatia

Dupa noaptea petrecuta cu Oliver am aflat ceva tare interesant asa ca pe la miezul nopti m-am trezit si am vazut ca el nu este nicaieri (Unde a plecat oare?) eu stau si ma gândesc,dar nu dureaza mult si plec la Elias, stau in fata usii si nu stiu sa bat sau nu, oare ce a fost intre mine si Oliver e adevarat sau doar e imaginatia mea,dar nu m-ai astept si bat la usa lui Elias, el iese speriat la mine....

Elias: -Cara ce s-a intamplat?

Cara: -L-ai vazut pe Oliver?

Elias: -Nu l-am vazut, plus ca Oliver a ramas la Cata de parca nu stii.

Cara: -A, am inteles.

Elias: -Du-te acasa Cara!

Plec spre casa ma pun sa fac un dus deoarece nu mai am somn si am observat in buncatarie ca totul este la locul lor, deci inseamna co tot ce am visat nu este adevarat iar Oliver nu a fost la mine. Azi incep din nou munca asa ca incerc sa adorm,dar nu pot deoarece gândul meu era tot la Oliver, poate maine o sa merg sa il vizitez, asa ca acest gand m-a facut sa adorm.

Trezirea mea e nasoala deoarece ceasul meu nu a sunat si am intarziat la munca ma imbrac cat de repede pot si ies afara si pornesc masina si plec spre munca, ajungând acolo ma ia dur seful meu...

Seful: -Cara de ce naiba ai intarziat....

Cara: -Imi pare rau....Eu incerc sa imi cer scuze dar fix atunci ajunge si Elias..

Elias: -Domnule nu va certati cu ea deoarece a fost la mine si de aceea a intarziat atat.

Seful: -Nu e nici o problema doar sa nu se m-ai intampe asta inca o data deoarece nu accept asa ceva.

Elias: -Am inteles!

Seful pleaca si am ramas doar eu cu Elias...

Cara: -Bai, tu esti nebun sau ce ai?

Elias: -Te-am scapat de el?

Cara: -Da!

Elias: -Bun atunci taci!

Elias pleaca nervos de langa mine iar eu raman sa imi iau o cafea dar dupa aceea plec la el in birou deoarece chiar vreau sa aflu ce naiba are ca e axsa de suparat, ajung la el in birou el sta cu spatele la usa facand ceva ancheta....

Cara: -Elias, ce ai? Ce ai patit de te comporti asa rau cu mine?

El se ridica incet de pe scaund si vine la mine incet, acei doi ochii albastri sunt foarte aproape de mine si ma cam conturba aceasta chestie,partea ce m-ai interesanta este ca nu sunt plini de ura si de suparare ci de tristete.

Cara: -Elias esti bine?

El ma ia incet in brate de parca as fi nu stiu ce obiect delicat ce nu trebuie spart deloc, dupa ce ma lasa ma saruta incet pe frunte...

Elias: -Cara nu am nimic stai calma!

Cara: -Elias stiu ca ai ceva asa ca te rog zi-mi.

Elias: -Nu am nimic stai calma totul e bine, poti pleca deoarece am mult de munca azi?

Cara: -Da sigur, imi pare rau pentru deranj!

Perspectiva lui Elias: -Cara pleaca de la mine din birou foarte incet de parca nici nu ar vrea sa plece nicaieri, nu pot sa ii spun acestei fete ca o iubesc si de aceea sunt suparat, nu pot daca ea e indragostita de fratele meu,chiar nu pot.