Răzbunarea

Trecutul

Acum 6 ani...

- Cum poţi să te gîndeşti doar la tine!? Ce se va întîmpla cu mine? Erai unica mea prietenă! Ştii ce!? Eu te urăsc! Te urăsc pe tine, mă urasc pe mine, urăsc situaţia. De ce am avut încredere în tine!? Trebuia să ştiu că o să mă leşi singur, cum am fost mereu!

Fata cu ochii verzi ca smaraldul, ascultă atentă cuvintele pronunţate cu acrime de cel mai bun prieten al ei. Da, se simte foarte vinovată pentru faptul că din cauza ei, tocilarul rămîne singur. Trebuie să plece, o impune situaţia, dar nimeni nu o va crede vreodată.

Timiditatea şi frica de a vorbi în public, brusc au dispărut din inima fetei, aşa apărînd nervozitatea şi violenţa fizică.

- Poţi să te gândeşti puţin şi alţii!? Unica ce te doare pe tine acum e cum vei rămîne aici, dar nu-ţi faci griji puţin şi de ceea ce mă voi face eu acolo singură între străini!? Mereu încerci să găseşti pe cineva vinovat în tot! De data asta nu-ţi merge, oricum voi pleca cu sau fără aprobarea ta!

- Şi după tot ce faci tu, tot eu sunt trădător!? Ştii, las-o baltă. Las-o aşa, cearta aceasta tot nu va ajunge departe. Plecare placută şi o viaţă fără primejdii.

Totul s-a dus. Toată prietenia, toată încrederea... Şi doar din cauza la o plecare amărîtă. L-a lăsat singur.. Nu mai are pe nimeni.. Brianna a aplecat capul cu vinovăţie şi durere, întorcîndu-se spre uşa de la intrare în bloc. Era privită cu ură chiar şi de bătrînele care mereu au iubit-o ca pe propria nepoată.

Părinţii adolescenţilor, se presupune că au avut accident. Acum 2 ani, au decedat,  iar copiii au rămas la bunica băiatului.  Au jurat că va rămîne împreună pe viaţă, dar Bry pleacă în London spre o viaţă nu atât de jalnică, iar Eduard rămîne în New York.

Înainte de plecare, bruneta a jurat că se va întoarce, dar acea privire care o avea, îl speria destul de mult pe Edy... E ceva ce nu a mai văzut în ochii fete, şi foarte mult speră să fie fericire ci nu ură...