Hermione Granger și misterul de la Hogwarts

Un viitor nu prea vesel

-Hermione, ai venit... Începu Harry, dar se opri când îl văzu pe Peter Pettigrew, figura care îl dezgusta profund. LAS-O! țipa Harry. LAS-O! E ULTIMUL AVERTISMENT!

-Harry, băiatul meu, ce mare te-ai făcut și ce semeni cu...

-DESTUL! Harry scotocea prin buzunarele blugilor după baghetă. STUPEFY! și Pettigrew a fost izbit de zid, cu tot cu Theia.

-Theia, ești bine? zise Hermione îngrijorată.

-Nu-ți face griji pentru mine, sunt mai bine ca niciodată, doar un pic șifonată.

Pe podea Peter Pettigrew zăcea, prefăcându-se inconștient. Theia se duse spre el pentru a-l ridica și a-l duce la Dumbledore. De atât a avut nevoie Șobi. Se ridică și îi întoarse mâna Theiei. Mâna sa trosni și din mânecă a căzut o baghetă. După asta, Șobi dispăruse. 

-Nuuuu! Bagheta! A luat-o! suspina Theia

-Episkey! zise Hermione și îi repară mâna fetei. Era doar o baghetă. Nu face nimic.

-Nu înțelegeți, Hermione! Cu bagheta aia am putut să călătoresc în timp. Cu bagheta aia se pot duce oriunde! Oricând! Pot face orice! Și dacă mă întrebi pe mine, știu ce vor face... Începu Theia să vorbească și să se agite. Se înroșise la față. E numai vina mea... Acum cel mai probabil vom dispărea.

-Stai puțin, zise Harry. Nu e vina ta și nici nu a fost. Ai fost în pericol și tot nu ai cedat. Dar acel hoț de trădător știe că nu ne va învinge în veci jucând corect.

Theia zâmbi. Parcă uitase puțin de supărare. Îi era recunoscătoare lui Harry. Era un prieten adevărat. Mereu știa ce să spună.

-Harry are dreptate, Theia. Chiar nu e vina ta. Dar ai spus că știi ce vor face... zise Hermione.

-Chiar așa am spus. Vor șterge Hogwarts din istoria recentă. Vom dispărea... Majoritatea părinților noștri s-au cunoscut la Hogwarts...

-Ce motiv ar avea să facă asta? întrebă Hermione cu un glas mai ascuțit decât și-ar fi dorit. E de necrezut! Theia, te înșeli!

-Nu ai idee cât de mult mi-aș dori să mă înșel. Voldemort va șterge Hogwarts de pe fața pământului, după ce el va termina studiile acolo. Face asta pentru că, dacă nu ar fi fost acceptat la Hogwarts, ar fi crescut și îmbătrânit ca un om normal și pentru că acolo i-a cunoscut pe cei mai loiali adepți. După va înființa o școală a lui. O școală în care se predă magia neagră și, mai presus de toate, loialitatea față de el. La școala aia vor fi acceptați doar vrăjitori cu sânge pur. Aici Theia părea că începe să plângă. Harry, părinții tăi s-au cunoscut la Hogwarts, așa că mama ta o să trăiască printre Încuiați, iar tu nu o să exiști. Tatăl tău o să își continuie viața fugind și ascunzându-se pentru că nu va ceda puterilor malefice. Hermione, tu o să fii la fel ca mama lui Harry, iar părinții și frații lui Ron o să fie ca tatăl lui Harry.

-Theia, cu tine ce o să se întâmple? întrebă Hermione care de abia își mai găsea cuvintele. Nu voia să își imagineze cum era asta pentru Harry. Avea să dispară...

-Păi, gândiți-vă. Sunt un sânge pur și, mai presus de asta, sunt o Malfoy. Stră-bunicul meu a fost unul dintre cei vechi adepți ai lui Voldemort. Crezi că nu își va instrui copiii să îi calce pe urme? Probabil o să fiu cea care vă fugărește familiile... Theia nu a mai vrut să spună nimic. Nici măcar nu s-a mai uitat le ceilalți doi.

-Nu! spuse Harry tare și răspicat. Nu mai vorbise de ceva timp cu cele două  fete. Nu se va întâmpla una ca asta. Totul va fi normal! Theia, tu vei fii primul Malfoy de la altă casă înafară de Slytherin, Hermione tu vei inventa călătoria în timp și vei fi cea mai bună Ministră a Magiei care a existat vreodată, toată familia Weasley va fi în siguranță și fericită.... iar eu... iar eu voi exista și voi fi eu... 

Ambele fete îi zâmbiră.  Mereu știa ce să spună. Theia și Hermione deja se gândeau la un viitor cu un Harry Potter mult mai vesel.

-Haideți! Ne trebuie un plan. zise Hermione.

-În bibliotecă! Au spus toți trei într-un glas și au început să râdă.