Hermione Granger și misterul de la Hogwarts

Imperio!

-Bine, Hermione, nu mă îndoiesc de tine, dar hai să nu ne pripim.

-Să nu ne pripim.

-Să nu ne pripim? În legătură cu ce?

-Theia.

-Scuze că te dezamăgesc, Harry, dar așa cum am spus și înainte, aia nu e Theia. Hermione îl privea dur pe Harry. Deseori se enerva când el nu pricepea exact la ce se referea, dar acum nu părea să vrea să îi explice băiatului ce și cum și apoi să încerce să rezolve problema împreună. Aceasta a fost una din foarte puținele dăți în care Hermione Granger își ascultă instinctele, nu creierul. Creiierul îi spunea să îi explice totul lui Harry, de mai multe ori dacă e nevoie, dar fata îl apucă pe băiat de mâneca hanoracului și îl trase după ea. El părea mai derutat ca înainte.

S-au oprit în fața unei toalete. Hermione aruncă o privire discretă înăuntru. Acolo era Theia. Ochii i se reflectau în oglindă, dar, de data asta, nu eru nici ochii blânzi, nici ochii metalici, reci. Avea ochii obosiți, de parcă ar vrea să se impună, să se elibereze. Era palidă. Era ca și cum încerca să iasă dintr-o strânsoare. Parcă mâinile și picioarele nu o ascultau, zvâcneau brusc și scurt. Harry observă și el aceste lucruri. Apoi, Theia păru să revină la noua sa stare. Ochii ei nu mai erau obosiți, erau din nou reci.

-Se impune. Hermione îi șoptea lui Harry.

-Poftim?

-Blestemul Imperio. Unul dintre cele 3 Blesteme de Neiertat. Theia i se impune, Harry. Ce tocmai am văzut este încercarea ei de a se elibera.

-Ești sigură?

-Nu chiar. Mai există o cale prin care ne vom demonstra că ce spun e adevărat. Theia merge cu nasul pe sus pe scări. Hermione se apropia și nu păru să îi bage în seamă pufnitul dezaprobator.

-La ce casă ești? zise Harry, lăsând la o parte formalitățile pe care Hermione încerca să le respecte.

-Poftim, Potter?

-La ce casă ești? Mă refer la Ravenclaw, Gryff...

Harry nu apucă să termine propoziția căci Theia îl întrerupse cu un râs răutăcios.

-Eu?! Potter, familia Malfoy este o familie cu sânge pur, o familie onorabilă, o familie care se respectă și care știe unde i este locul. De generații, toată familia Malfoy a fost sortată la Slytherin, de ce aș fi eu diferită? Acum, dacă ai terminat cu întrebările fără sens, am treburi de făcut, nu timp de irosit.

Fata plecă, ciocnindu-se de Hermione, cu părul blond-argintiu fluturându-i pe umeri.

Hermione a așteptat până ce Theia a dispărut din zona în care ei erau. Apoi a început să se uite la Harry cu celebra ei privire de "ți-am spus eu". Harry rămase fără cuvinte încă o dată.

-Hermione, ești genială, dar mă tem că ne va trebui un plan și mai genial.

-Asta nu va fi o problemă. Vom merge după ea.

Harry a fost cât se poate de uimit. Se aștepta la asta din partea lui, în niciun caz din partea lui Hermione, dar se pare că azi rolurile s-au inversat. Hermione deja alerga înainte, se ascundea sub Pelerina de Invizibilitate. Theia, pe care a urmărit-o până în Hogsmade, se oprise "La 3 Cozi de Mătură". Locul acela era groaznic de când cu atacul. Au intrat pe unul dintre geamurile sparte pentru a nu face zgomot cu ușa. Pelerina le alunecă lui Hermione și Harry de pe umeri, dar au prins-o la timp. Cel puțin așa credeau. Theia părea că i-a obervat. Se impune blestemului și tot ce a reușit să spună era "Fugiți!"

-Nu vom fugi Theia. Îl vom face pe cel care te-a vrăjit să regrete ziua în care a cedat magiei negre".

Brusc, din spatele lor se auzi o voce. Chipul era în umbră și avea o glugă pe cap.

-Minunat! Cine ar fi crezut? Tocmai salvarea adusă de trăsnet.