Prolog

353 15 1
                                    

        Prolog

Imi asez cartea pe birou si ma asez pe scaun, deschizand la pagina unde am ramas azi dimineata inainte sa plec cu Ashley la mall. De fapt, mai mult m-a tarat dupa ea.

  Inainte sa incep sa citesc, usa camerei mele s-a deschis larg iar Ashley, statea in pragul ei cu un zambet imens pe fata.

-Hei surioaro!- imi face cu ochiul si se arunca in pat.-Lasa odata cartea aia din mana!

-Hei,hei,hei! Am venit cu tine la mall, te-am lasat sa ma tarasti peste tot. Acum, te rog, lasa-ma sa ma relaxez!- ii zambesc arogant. Merit si eu cateva momente de liniste, nu?

-Okay, dar sa nu uiti ca in seara asta avem intalnire la club, da?-

-Ce? Ash! De ce nu mi-ai spus mai devreme?- ma rastesc la ea insa nu o afecteaza cu nimic.

-Paaai...-isi subtiaza vocea.- Hai surioara! Ai 19 de ani si nu ai nici macar un prieten. Ma ingrijorezi!- vine si imi pune mana pe umar.

-Nu am nevoie de unul!- ma intorc catre cartea mea si incerc sa o ignor pe sora mea mai mare. A iesit din camera, nu inainte sa imi sopteasca " la 11:30 sa fi gata"

  Am fost captivata in totalitate de cartea mea, uitand de fapt ca am multe de facut, daca vreau sa scap odata de Ashley. Stiam ca va fi o problema daca accept sa avem o zi a surorilor "minunata". Daca ma gandesc mai bine, nu am facut nimic din ce as fi vrut eu. Deci, a fost o zi... "Fa ce vrea Ashley pentru ca e sora ta"

  Ashley este o persoana minunata. O iubesc nespus de mult. Ea a ramas singura mea ruda...

Este mai mare ca mine cu doi ani si asta o face "sefa" mea. Mereu ma bate la cap ca sunt inchisa in mine si ar trebui sa deschid ochii si sa imi fac un prieten. La ce mi-ar folosi?

  Mai ma uit odata in oglinda si dau din cap destul de... rusinoasa.

Am pe mine o pereche de blugi  scurti, o camasa alba, destul de transparenta si tocuri in picioare. Parul meu blond imi cade liber pe brate. Ashley m-a obligat sa o las sa se ocupe si de machiaj. Nu i-a ajuns ca mi-a ales hainele astea. Chiar voia sa ma chinuie!

-Gata!Sunt un geniu!- se lauda, dandu-si o mana prin par. Ma ia de brat si tragandu-ma dupa ea. Apuc sa imi bag cheile mele de la casa si telefonul.

-Cu cine mergem?- ma intorc cu fata la ea.

-Cu un tip.- imi zambeste.

Masina parcheaza in fata casei si urc urmata de Ashley in ea.

  Stateam in fata clubului, urand faptul ca am venit aici. Nu am absolut nici un chef insa i-am promis surorii mele ca nu ma voi impotrivi.

In ultimele saptamani chiar mi-a lipsit si faptul ca maine v-a pleca din nou in Londra, ma intristeaza. Nu inteleg de ce si-a luat un loc de munca in Londra in loc sa si-l ia aici, in Chicago. Este o distanta foarte mare.

-O sa ne distram de minune!- ma incurajeaza Ashley iar eu doar ii zambesc.

  Stateam pe un scaun de la bar, cu o mana imi sprijineam capul iar cu cealalta, ma jucam cu marginile camasii mele. Ma plictiseam de moarte mai ales ca nu imi placea sa dansez...Nu ma pricep si nu cred ca ar trebui sa ma fac de ras pe aici.

-Hei! Ce vrei sa bei?- ma trezeste barmanita care imi zambea ciudat.

-O apa, te rog!- tip inapoi iar barmanita pufneste intr-un ras isteric. Dupa ce s-a oprit, mi-a intins un pahar cu un lichid roz in el.

-Nu mersi, nu beau!- imping paharul inapoi insa nu cred ca ma va lasa fara sa il beau.

-E din partea casei, nu iti face griji!- il impinge inapoi. Oftez si iau paharul in mana. Cred ca ar trebui sa nu imi mai fac atatea griji. Ce as putea pati de la un pahar?!

  Lichidul mi s-a scurs repede pe gat si simteam cum ma arde. Jur, nu o sa mai bag in gura asa ceva! M-am strambat iar barmanita a inceput sa rada, indreptandu-se catre alt client.

  Aerul devenea din ce in ce m greu, plin cu fum si miros de alcool, facandu-ma sa tusesc. Nu am vazut-o pe Ashley deloc... Nu cred ca se va ingrijora daca ma duc pana afara sa iau putin aer proaspat.

  O iau pe alee, muzica din club, auzindu-se din ce in ce mai putin.

M-am asezat pe o banca din apropiere. Imi tineam capul in palme si m-am ridicat incet de pe banca, atunci cand am auzit cateva tipete.

Mi-am varat capul dupa coltul casei darapanate unde se afla banca si am ramas muta.

Un barbat era tinut de perete de catre doi barbati. Era destul de intuneric si nu puteam sa vad foarte bine fetele acestora.

-Te rog! Promit ca o sa tii dau pe toti!- striga cel pus la perete.

Nu stiu, oare ar trebui sa sun la politie?

-Prea tarziu!- tipa tipul care statea in fata sa. Isi duce mana la buzunar si din ea scoate un... pistol?!

-Nu! Te rog! Am... Am! I-ai! I-ai pe toti!- ii da cateva teancuri de bani, nu pot sa vad sigur cati.

-Era si cazul!- tipa tipul si apasa pe tragaci, bagandu-si pistolul inapoi in buzunarul de la spate.

Imi pun ambele maini la gura si cateva lacrimi imi curg pe fata. Tipul impuscat a cazut intins pe jos.

-Sa nu dati de banuit!- le spune tipul cu pistolul.

Exact cand am vrut sa o rup la goana, telefonul meu a inceput sa sune iar eu nu stiam ce sa fac sa il inchid. Am apasat din greseala si am raspuns, auzind-o pe Ashley ingrijorata.

-Sunt bine. Trebuie sa inchid!- mi-am varat telefonul in buzunar si am dat sa fug dar mana mea a fost prisa si am fost varata in pieptul unui barbat.

Nu se poate!

Aveam pistolul rece la tampla si cred ca urma sa fiu a doua victima.

Am inceput sa plang incontrolabil pana cand tipul care l-a impuscat pe bietul om, s-a aratat in fata mea.

  Era inalt, parul saten si dezordonat, ochii de un caprui patrunzator.Ma speria din ce in ce mai mult si nu stiu daca o sa scap cu viata de el.

  »»»»»»»»»»»»»»»»»»»»»

  Heei! Aceasta este prima mea carte si chiar imi doresc sa pun in ea cele mai bune idei.Cu sustinerea voastra, daca va place.

  As dori cateva pareri... Fie ca sunt bune sau nu. Sa stiu ce fac bine si ce nu.

  Va multumesc ca imi cititi cartea si... spor la citit in continuare.
 
    Va puuup :**

My criminalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum