My criminal

Capitolul 5

Capitolul 5: Ma simt foarte bine!

   M-am simtit din nou cu picioarele pe pamant si nu mai aveam bratele lui Cameron pe langa corpul meu. M-am simtit rece. Cand sunt cu el totul e asa de cald... Fierbinte uneori.

-Si ma lasi asa pur si simplu?- intreb nervoasa cand vad ca vrea sa se indeparteze de mine. Am avut primul meu sarut si ma asteptam la ceva frumos nu la... Asta!

-Stai calma, a fost doar in sarut!-

-Poate pentru tine a fost doar un sarut!- ridic fara sa vreau tonul. Ma scoate din minti cand e asa de nepasator. De dur si uracios.

-Pentru tine ce a fost?- se intoarce cu tot  orpul spre mine, acum privindu-ma in ochi.

-Primul.- inghit in sec. Ma enerveaza ca ii spun totul. La naiba cu el! Nu il intereseaza si nici pe mine. Nu o sa il m las sa ma invarta asa.-La naiba! Doar, lasa-ma!- injur printre dinti si ma intorc. Il urasc asa de tare!

-E un nenorocit!- imi pun perna pe fata si tip in ea. Am atatea emotii in mine, cum nu am mai avut in viata mea. -Daca ar fi acum aici, i-as trage un pumn direct in fata. Intelegi? Direct in fata!- scrancesc din dinti.

-Wow, surioara! Poti sa imi spui ce ti-a facut?- ma intreaba bland Carter.

  Stau in camera lui si plang si tip de vreo... Doua ore?! Nu imi prea pasa daca are treaba sau daca ii place sau nu sa ma asculte. Sunt asa de suparata.

-E un idiot, dobitoc de doi bani...- spun trista si ma las pe spate, uitandu-ma pe tavan.-Nu am facut nimic rau. Am fost doar la locul si timpul nepotrivit. Atat!- imi sterg lacrimile din coltul ochilor, nebagandu-le in seama pe cele uscate.

-Oh, Doamne, cred ca arat ca un monstru!- il aud pe Carter razand si ma incrunt la el.- Nu e amuzant.-

-Ba da e.- rade.

-De ce?-

-Pentru ca si Cam se plange de tine la mine.- apoi se opreste din ras.-Oops!-

-Cu ce?-

-Nu iti zic.-

-De  ce?-

-Nu am voie. Tu sti ca m-ar putea omori si apoi m-ar da mancare la porumbei.-

-In fine. Nu imi pasa de el. E o durere in fund!- oftez. -Nici macar nu ma lasa sa ma duc acasa sa imi iau lucrurile. De doua zile afurisite stau in casa asta.-

-Um... Pai,- incepe sa spuna.- Sora mea a stat o vreme aici si a lasat cateva chestii pe aici... Poate, poate te ajuta cu ceva.- se ridica de pe marginea patului si deschide un sifonier.

-Se certase cu iubitul ei si am adus-o aici fara sa stie nimeni.Sa nu spui cuiva ca te mananc!- ridica un deget in aer ca amenintare.

-Stai calm. Tin un secret mai mare ca asta. Ma descurc.-zambesc copilareste.-In plus, esti singurul cu care ma inteleg  asa de bine!-

-Okay. Sa vedem.- aseaza niste lucruri pe pat.

  Era o trusa de machiaj, una de oje, ~deja imi vine sa le arunc.~, trei tricouri dragute, o cutie de absorbante...

-Okay, deja e destul!- spun razand.

  Mai era o placa de par, ~ nu imi trebuie, am deja parul drept~, o lenjerie intima, ~pe care pot sa o arunc, nu este a mea... mai ales ca este o lenjerie intima~, un elastic de prins parul si cam atat.

-Mda... Mersi pentru ele insa, cred ca voi lua doar tricourile.- zambesc si le iau, iesind pe usa.

  Serios, nu pot sa iau nimic din lucrurile astea. Nu sunt ale mele si este vorba despre nevoile proprii. Despre materialele proprii si intime.