My criminal

Capitolul 4

Capitolul 4: Telefonul si apelul

A trecut exact o ora de cand Cameron nu a mai trecut pe aici. Intr-un fel este bine pentru ca nu stiu cum ma pot abtine sa nu ii dau un pumn direct in fata si rau pentru ca mor de foame si mi-e frica sa ies din camera.

  Mi-am facut curaj si am deschis incet usa, pornind pe hol, in cautarea bucatariei.

 

   Okay, acum cred ca ar trebui s ma ingrijorez pentru ca nu stiu unde sunt. Adica, presupun ca am incurcat holurile si scarile. Ori o sa imi fac o harta ori o sa lipesc desene cu sageti pente tot ca sa stiu pe unde sa o iau.

-Ce cauti aici? Parca ti-am zis sa imi ceri voie cand iesi din camera.- se aude glasul dur si ragusit al lui Cameron.

-Eu doar... Mi-e foame.- spun simplu.- Nu am cum sa te anunt daca tu nu esti langa mine ca sa te anunt.- continui la fel.

-Bucataria e in partea cealalta.Ce cauti aici?- ridica o spranceana.

-M-am pierdut.-

-Aha.- se apropie de mine.-Ma bucur ca ai ales sa fi a mea, papusico!- si inconjoara bratele in jurul meu, mangaindu-ma pe spate.

-Nu am zis ca sunt a ta.- ii intorc dur cuvintele.

-Oh ba da, ai spus.-

-Ba nu.-

-Ba da-

-Ma rog!- imi dau ochii peste cap si dau sa ma intorc insa bratul meu a fost smucit si m-am lipit tare de perete. Am scancit mai mult de uimire si am vazut ca, Cameron este foarte aproape de mine. Isi lasa capul in jos si incepe sa imi suspecteze gatul. Lasa un sarut lent la baza sa apoi se intoarce catre fata mea.

-Ai spus ca nu esti a mea, corect?-

Am ezitat de cateva ori. -Corect.- spun intr-un sfarsit. Un zambet i s-a pus pe buze si si-a lasat din nou capul in jos. A inceput sa imi sarute lent gatul, facandu-mi pielea de gaina. Nu am mai simtit asta pana acum. Este un teritoriu nou pentru mine. Am scancit cand Cameron a supt destul de tare o parte din gatul meu, lateral insa destul de in fata. A trecut cu limba sa fierbinte peste acea particica de piele, facandu-ma sa scap un geamat. A ras la iesirea mea si s-a indepartat, zambind in coltul gurii.

-Ei bine, da. Esti a mea. Acum.- si cu asta se indeparteaza de mine, lasandu-ma confuza si speriata la naiba stie unde. Presupun ca sunt la etajul trei...

  Am intrat grabita in camera mea, a lui Cameron si m-am dus glont spre baie. Ma duare tare gatul.

Am  ramas socata cand am vazut vanataia roz spre mov de pe gatul meu. De ce mi-a facut asta?! Bine, la inceput, sa recunosc, este placut dar dupa, te alegi cu un nenoricit de 'tatuaj'. Mi-am desfacut parul si l-am aranjat bine peste umeri. La naiba! Se vede. Ce ma fac? Daca dau de baieti in casa? Asta ar fi stanjenitor...Foarte.

  Am ajuns in cele din urma in bucatarie, avand grija sa nu dau de cineva si sa imi ascund 'rana'.

  Am terminat de spalat vasele si ma mir ca nu este nimeni prin preajma.

-Hei Ali, parca nu?- tresar si imi las capul in jos.

-Mda. Buna Nash!- ii zambesc timid.

-Ce faci?- vine spre mine. Te rog, stai departe.

-Am... Bine. Tocmai plecam.- spun scurt si dau sa plec.

-Alison. Intoarce-te.- ii aud vocea ragusita a lui Cameron.

-Nu e nevoie. Plec.- ma scuz si mai fac un pas dar sunt oprita. Din nou!

-Am spus sa te intorci.- imi dau ochii peste cap si ma intorc, punandu-mi intr-un fel mana la gat si zambind. Cameron a vazut asta si a zambit.