Oh , şi uite aşa mi-am început eu vara . Nu îmi pasă cum sună , dar a fost cel mai bun mod în care o puteam face . După aceea noapte , am mai petrecut încă două săptămâni la Chris , seară de seară , uitându-ne la filme , jucând tot felul de jocuri .. naiba ştie . Dar din păcate , părinţii lui s-au întors acasă , aşa că acum ne vedeam mai mult în oraş . Toate întâmplările astea ne-au făcut să ne apropiem foarte mult ca gaşcă . Totul era frumos , poate chiar prea frumos .
Eram pe facebook şi îmi consumam timpul aiurea . Într-o oră trebuia să mă văd cu Chris şi să mergem să o luam pe Alice , când am primit un mesaj . Oare cine putea fii ?
Mike .
Nu , nu , nu .. imposibil !
"Hey , nu ştiu ce oră este acolo dar aici e cam 6 dimineaţa .. vroiam doar să văd ce faci .."
Pentru câteva minute am ezitat , nevrând să răspund , dar într-un final i-am trimis :
"Hey , sunt bine . Tu ce faci ?"
Aici urmează o conversaţie mai lacrimogenă , deci pregăteşte-te .
"Nimic special , sper că îţi place acolo"
Părea fericit că am plecat
"E ok , mi-am făcut ceva prieteni noi .. dar tot nu e la fel . Mike , mi-e dor de tine ."
Am încercat să trec peste tot ce înseamnă Mike , dar era greu . Prea greu pentru mine
"Şi mie mi-e dor de tine Amy , doar că ştii că nu mai există nici o şansă pentru noi .. cel puţin nu acum"
"Măcar mă mai iubeşti ?"
Trebuia să ştiu .
"Amy , mereu o să te iubesc , şi tu ştii asta . Dar mai bine trecem peste , aşa doar ne rănim reciproc degeaba ..sntem la sute de kilometrii distanţă . Îmi pare rău , mai bine nu vorbeam ..ai grijă de tine , te implor ."
Nu i-am mai răspuns . Am început să plâng , citind cuvintele lui , iar şi iar . Vroiam să iau primul avion spre Rusia , să-l găsesc pe Mike şi să plecăm împreună , undeva departe . Dar astea erau deja vise , iar eu nu dormeam . Trebuia să accept într-un final faptul că totul s-a terminat şi că nu are sens să sper degeaba .
Nici n-am ştiut când a trecut o oră , dar m-am trezit că Chris suna la poarta mea , iar eu nu eram gata . M-am îmbrăcat repede , şi am ieşit , ca să nu-l fac să aştepte prea mult .
- Pentru o secundă am crezut că ai uitat că trebuie să ieşim , Wolf .. a glumit el , luându-mă în braţe
Şi aşa am plecat . Sinceră să fiu , oraşul nu era chiar aşa mare . Din locul în care stăteam eu făceam cam 20 de minute până în Centru . Alice probabil că deja ne aştepta .
Cu fiecare zii care trecea , eu mă simţeam din ce în ce mai ciudat . Mă gândeam tot mai mult la Mike , chiar dacă nu vroiam să arăt asta . Îmi lipsea prezenţa lui . A fost o perioadă de câteva zile în care a plouat , şi n-am ieşit afară . În timpul ăla m-am uitat la vechile conversaţii , poze , chiar dacă ştiam că îmi fac singură rău , fără sens . Dar ploile s-au oprit , şi am început să ies iar . Adevărul e că atâta timp cât eram cu gaşca , uitam de probleme , şi mă concentram pe a trăii momentul .
Da , astea-s zilele de vară ..
