Park Jimin, un simplu băiat de 26 de ani din Busan a întrat în urma cu 7 ani într o trupa de K-pop numita "Bangtan Boys" sau cunoscuta ca și "BTS". Povestea lui de dragoste începe atunci când este în turneul din Europa și întâlnește o fata de care...
Perspectiva Cynthiei M-am intors si am vazut o poza cu mine, goala. Era photoshopata, 100%
David dispăruse de langa mine. Cu ochii-n lacrimi ma uitam in jurul meu, peste tot erau oameni care ma strigau "curva" si "imi trimiti si mie?".
De panica am început sa fug printre toti oamenii.am iesit din curtea liceului. Am alergat intr-un parc si m-am asezat pe o banca. Am plans in continuu.
Perspectiva lui Jimin Sentimentul acela nu-mi iesea din stomac. Asa ca am mai sunat-o o data pe Cynthia ingrijorat. Nu-mi raspundea.
Mi-am luat geaca si am plecat spre liceul ei. Ajuns acolo am vazut-o pe Alexandra care era cu telefonul la ureche, părând si ea ingrijorata. Oare si ea isi facea griji pentru Cynthia?
"ce cauti tu aici?", ma intreaba ea.
"o caut pe Cynthia. Stii unde e?", ii raspund uitandu-ma in jur.
"nu, a fugit cand cineva a intrat cu o poza in curte, in care era goala. Poza era photoshopata."
Am ramas socat. Nu stiam ce sa mai cred.
"cine era persoana?", o intreb.
"nu stiu, nu e o persoana din liceu. Cred ca cineva a vrut sa se răzbune pe ea."
"de ce s-ar razbuna?"
"existe multe motive.", imi raspunde dupa care o mai suna o data.
Nu stiam ce voia sa zica cu "a se razbuna". Cynthia i-a raspuns intr-un sfarsit Alexandrei si i-a zis unde e.
"vin si eu", ii spun.
"mai bine nu, Jimin, ar trebui sa merg doar eu", imi raspunde dupa care-mi intoarce spatele si pleaca.
Am stat acolo ca o statuie. Nu miscam un ochi, doar ma gandeam, ce puteam face.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ma puneam in locul Cynthiei, ma gandeam ce as putea face ca sa o mai fac sa zambeasca.
Perspectiva Cynthiei Stateam cu lacrimi in ochi care-mi curgeau pe obraji.Cineva s-a pus langa mine. Era Alexandra. Am imbratisat-o lung si tare.
"ce fac acum?", o intreb in timp ce ea imi șterge lacrimile.
"vom afla cine a facut asta".
"cum aflam asta?"
"mergem la politie, le spui cum arata persoana care a aratat imaginea si asa se rezolva ."
"nu i-am vazut fața, purta o masca".
"dar in rest stii cat de inalt e, cum era imbracat, e destul"
Ne-am imbratisat si am mai stat cateva minute in care ma uitam in gol.
Simteam ceva. Niste brate imi inconjurau corpul din spate. Mirosul imi era cunoscut. La fel si bratele. Ma intorc si-l vad pe Jimin. Mi-a zambit dupa care m-a luat in brate.
"hei.", imi spune dandu-mi din imbratisare un sarut pe cap.
"mhei", ii raspund inchizandu-mi ochii.
"ce faci?", ma intreaba incercand sa ma faca sa ma simt mai bine. Parca ma simteam mai bine fiind in brațele lui.
"sa zicem ca sunt bine.", ii răspund asezandu-ma inapoi pe banca.
"totul va fi bine", imi raspunde punandu-se langa mine.
"ti-a spus Ale?", il intreb realizand ca disparuse de langa noi."unde e?"
"a plecat cand ne-am imbratisat noi, si da ea mi-a zis."
"uhm ok.", i-am raspuns dupa care m-am uitat in gol.
"o sa fie bine, Cynthia, nu te mai gandi la asta", imi spune acesta in timp ce ma mangaia pe spate. Daca imi spunea altcineva asta, si facea gesturile acestea, probabil as fi strigat la ea si nu mai puteam de nervi,dar el avea ceva ce ma tinea calma,nu stiu ce, dar era ceva.
Au trecut cateva minute in care se afla o tacere cumplita intre noi, dar tacerea a fost spulberata atunci cand Jimin a fost apelat. Jimin si-a scos telefonul si si-a dat ochii peste cap.
Cam atat si cu acest capitol. Daca v-a plăcut nu uitat sa-l votati. Kisses
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
