Jimin si-a scos telefonul si si-a dat ochii peste cap. Dupa cateva secunde si-a inchis telefonul si l-a bagat inapoi in buzunar.
"nu raspunzi?", il intreb iar el incepe sa se uite in jos.
"era Hela, ma suna de cateva zile in continuu", imi raspunde acesta amintinu-mi cine era. O uitasem complet.
"am înțeles.."
Au mai trecut cateva minute dupa care au aparut niste copii mici in parc, impreuna cu mamele lor.
M-am ridicat fara a-i spune vreun cuvant lui Jimin si am plecat.
"hei, unde pleci?", striga dupa mine dupa cateva momente. Ma intorc si astept sa se apropie de mine.
"merg acasa,vreau sa dorm", ii răspund cautand-mi castile ca o disperata.
"si la politie cand vrei sa mergi?", ma întreabă acesta si imi ridica fața cu mana.
"nu stiu inca, Jimin, probabil, nici nu m-ar lua in serios"
"atunci ma vor lua pe mine.", imi spune dupa care ma ia de mana si ne ducem la o statie de taxiuri.
Ne-am urcat intr-un taxi cu un domn batranel, dar simpatic. I-am zis destinatia si am pornit spre drum.
"ce vreti sa faceti la politie?", ne intreaba acesta uitandu-se prin oglinda la noi.
"uhm, am prefera sa nu vorbim despre acest lucru, e confidential", ii raspund inocent. Domnul isi da ochii peste cap si isi continua drumul.
Am ajuns. Am intrat si am asteptat sa intram in sala in care puteam da plangerea.
***
Stateam la masa cu Jimin. Vorbeam despre trecutul nostru, despre familie. Dadusem plangerea, iar cei de la politie mi-au zis ca ii vor da o avertizare cand vor gasi faptasul. Ma vor apela cand il vor gasi, am dreptul sa vad cine mi-a facut asta.Jimin a mers la toaleta, lasandu-si telefonul pe masa. Mi-am scos si eu telefonul si am stat pe Instagram si Snapchat.
Dintr-o data ii suna telefonul lui Jimin. Nu voiam sa stiu cine-l suna, dar curiozitatea ma omora, asa ca am tras un ochi peste telefonul lui.. Era Hela, din nou.
Jimin a venit dupa cateva momente si s-a asezat inapoi jos.
"uhm, ti-a sunat telefonul", ii spun evitand contactul vizual.
"iar Hela. Ii blochez numarul", imi spune , dar eu nu-i răspund.
Ma suna Alexandra. Nu m-am ridicat, i-am răspuns si am inceput sa zambesc deodata ce auzisem ce avea mi-a zis.
"vom dansa la acel festival mare, Cynthia , stii ce inseamna asta?",imi spune.
"doamne, da, abia astept", ii raspund dupa care ii zic ca nu prea pot vorbi ca sunt cu Jimin.
"e totul in regula?", ma intreaba acesta in timp ce incerc sa tin fericirea in mine.
"daaa", ii răspund."voi dansa la un festival, in trei saptamani".
"super!!unde va avea loc?"
Ii dau locatia,dupa care realizez, ca acolo vor fi persoane de la liceu, adica persoane care au vazut poza cu 'mine' goala.Am inceput sa imi schimb expresia feței, ceea ce - l ingrijora pe Jimin.
"ce s-a intamplat?", ma intreaba si se ridica punându-se in genunchi in fața mea.
"nu pot, nu pot sa dansez, ma vor vedea atatia oameni de la liceu, unde au vazut atatia o poza cu mine. Trebuie sa-i zic Alexandrei ca nu pot sa dansez."
"Cynthia, nu. Nu renunti, trebuie sa le arati, ca tu nu esti o lașa. Eu stiu asta,te rog, fa-o pentru mine", imi spune luandu-mi fața intre mainile lui mici, dar calde.
L-am imbratisat din senin. Ma simteam in siguranță in bratele lui.ne-am tras dupa aceea din imbratisare si am plecat.
Ne-am comandat un taxi, ca sa mergem la mine, respectiv la hotel si l-am asteptat in fața cafenelei.
"Cynthia, vreau sa-ti zic ceva..", imi spune si incepe sa se rusineze.
"sigur, zi..", ii spun si ma uit la el.
"Cineva.. E.. -"
Cam atât si cu acest capitol. Imi pare rau ca nu mai postez atat de des, dar nu prea mai am timp. Voi incerca sa postez o data la doua zile. Va rog, sa lasati un vot. Kisses
CITEȘTI
I think I'm in Love- Park Jimin
FanfictionPark Jimin, un simplu băiat de 26 de ani din Busan a întrat în urma cu 7 ani într o trupa de K-pop numita "Bangtan Boys" sau cunoscuta ca și "BTS". Povestea lui de dragoste începe atunci când este în turneul din Europa și întâlnește o fata de care...