Nici măcar de făcut nu știam ce să fac, atât de indecisă eram. Să fug? Asta da, în cazul în care aveam cinci ani. Să-mi întorc privirea și să mă uit la persoana din spatele meu? Aș fi părut o ciudată. Atunci?
-Bună! Am auzit o voce rigidă și groasă, dar plăcută in spatele meu.
