i purple you | TAEKOOK FF ✔

💙 11.

Ușa se deschide, pe ea intrând un băiat. Ne retragem repede, sa nu suspecteze ceva. Kookie se intoarce spre el si oftează.

"Ah, Jungkook, aici erai!" spuse baiatul, bucuros sa il vadă.

"Mda... Aici sunt. Ce vrei, Hoseok?" zise Jungkook, putin iritat ca a intrat baiatul peste noi.

"S-a sunat! Nu ai auzit? Au trecut 15 minute din oră. Diriginta m-a trimis dupa tine. "

Jungkook isi trase o palmă si ofta zgomotos.

"Aish, ce idiot sunt! Nu am auzit. Cred ca o sa imi dea detentie... Bag șnitelul in pireu!" spuse Jungkook si lovi peretele cu piciorul.

"Dar... El cine e?" intreba baiatul, aratand cu degetul spre mine.

"Oh! Hoseok, el e Kim Taehyung. E noul nostru coleg. Tae, el e Hoseok."

"Incântat," am spus.

"La fel, Tae! Bun venit la noi," spuse si imi stranse mana.

Jungkook cand vazu ca ma prinsese de mana, se incrunta. Am zâmbit prostește si mi-am dat ochii peste cap. Stie ca nu o sa fiu cu nimeni altcineva, decat cu el. Doar pe el il iubesc. Dar... Cum de s-a schimbat asa dintr-o data? De ce a vrut sa ma sarute? De ce imi spune "daddy"? Nu inteleg nimic...

"Haideti la ora. Vai de mine... Ce o sa urle diriginta la mine..." spuse Jungkook.

Iesim din baie si alergam spre clasa. Intram, iar noi salutam profesoara. Hoseok se duce la locul lui, iar profesoara ne spune sa ramanem in fata usii.

"Ah, Kim Taehyung! Tu esti, nu?" intreba profesoara.

"Da, eu sunt."

"Copii, Taehyung e noul vostru coleg si ne bucuram ca este la acest liceu."

"Buna, Taehyung!" au spus toti studentii din clasa, iar unele fete faceau ochi dulci cand ma uitam la ele.

Jungkook a observat asta si se uita urat prin clasa. L-am lovit usor peste umar, chicotind usor. El mi-a scos limba. In momentul acela mi-a venit sa ii musc limba aia frumoasa, dar m-am abtinut.

"Taehyung, poti sa stai jos. Este un loc liber in spate."

Imi spuse profesoara si ma asez in locul indicat. Acum... Urmeaza Kookie al meu...

"Jeon Jungkook... Unde ai stat atata timp? Nu vezi cat este ora?" spuse profesoara pe un ton dominant.

"Imi pare rau... Nu se va mai repet-..."

"Nu! Mergi la detentie, o ora, dupa ce ti se termina orele, in sala de psihologie!"

Jungkook si-a aplecat capul, suparat. Offf... E din vina mea! Daca nu reactionam asa de imatur cand l-am vazut cand am intrat in clasa, nu s-ar fj ajuns aici. M-am ridicat in picioare si am spus:

"Doamnă, este vina mea!"

"Cum asa?" zise diriginta, putin surprinsă.

"Eu l-am luat pe Jungkook cu mine, fiindca doream sa imi arate liceul. S-a sunat, si a vrut sa vina la ora. Dar i-am spus sa continuam, ca nu e mare lucru sa lipsim o ora. Deci e vina mea..."

Jungkook parea surprins. Imi zâmbise si imi arata o inima mica, ca sa nu vada si ceilalti. I-am zambit bland.

"Oh... Asa deci? Hm... Chiar daca esti nou, tot trebuie sa iti dau si tie detentie. Imi pare rau Taehyung, dar asta e regula scolii."

"Este in regula."

Jungkook venise la locul sau, care era langa mine. Imi luase mana si mi-o stranse si imi zise "Multumesc, hyung". I-am zâmbit si ne-am continuat ora.