Iubire de-o vară

124 9 5
                                    

Gândurile îmi zboară la o iubire de vară...
Nu o pot denumi altfel, e doar o povară
Ce nu vrea să plece, este o boală necurată,
Nişte răni, adânci în inimă, ce nu vor pleca niciodată.

Şi din nou sunt o slabă şi neputincioasă fată;
Nu pot să îmi revin, să fiu persoana de altă dată.
Doare, doare doar la gândul ce-mi zboară neîncetat,
Vreau să scap, să împing totul în locul întunecat.

Plâng, suspin, dorinţe arzătoare îmi luminează trupul;
Nu mai sunt o păpușă, bag în seamă totul,
Dar un sentiment îmi apasă inima îndurerată,
Orice aş face, aş zice, tot nu pot fi salvată!

Merg uŞor pe calea viselor pierdute în noapte,
Nu simt nimic pe lângă mine, totul e departe.
Mă închid dureros, îmi formez scutul pierdut,
Sunt doar nişte amintiri uitate de demult.

Un colțișor al creațieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum