Ajuns acasa am gasit-o pe Suki intinsa in pat citind o revista. Avea pe ea un tricou lung luat de la mine iar hainele pe care le purtase erau aruncate pe scaun.
-Cum ai intrat aici? am intrebat-o
-Ca de obicei. Ai uitat geamul deschis. Spuse ea intorcandu-se pe spate.
Casele noastre erau foarte aproape iar geamurile camerelor fata in fata asa ca mereu intram pe geam sa ne vizitam.
-Vechile obiceiuri mor greu nu? Spun uitandu-ma la hainele de pe scaun. Inca de cand eram mici mergeam unu la altu si ne schimbam acolo lasandu-ne hainele imprastiate peste tot.
-Macar asa iti aduc aminte de copilarie. Spuse ea zambind. Oricum unde ai fost? Ma intreba ridicandu-se in fund.
-Pai... Dupa ce ai plecat am mai ramas cu kakeru.
-Pana acum? E 10 noaptea. Noi am iesit la 5 dupamasa. Ce ati facut atat?
-Am vorbit...
Telefonul incepu sa bipaie anuntandu-ma ca am primit un mesaj. Era de la Kakeru.
-Ce mai vrea acuma? Ma intreba Suki luandu-mi telefonul din mana si deschizand mesajul.
"Hai in club"
-Ceee? Deabea ai ajuns acasa si deja te scoate afara.
-Mai esti suparata pe el dupa faza de la cafenea?
-Da. Ar trebui sa isi ceara scuze... Spuse ea intristandu-se.
-Am impresia ca imi ascunzi ceva. Am intrebat-o suspicios.
-Ce? Aaa nu... Nu iti ascund nimic doar esti ca fratele meu. Spuse ea evident mintind. Trebuie sa plec, am supa pe foc. Spuse sarind pe geam la ea in camera.
-Tu nu stii sa gatesti. Ii spun inainte sa inchida geamul. Ceva imi ascunde si asta nu imi place. O sa aflu eu adevarul.
"Hai mai bine la mine, ai mei nu sunt acasa" O sa il trag de limba pe Kakeru daca Suki nu vrea sa imi spuna.
Dupa o jumatate de ora l-am vazut pe Kakeru parcand masina in fata casei. I-am deschis usa si mi-a zambit.
-Nu crezi ca e cam devreme sa ma chemi la tine dupa prima intalnire? Spuse el amuzat cat timp eu scoteam doua doze de bere din frigider.
-Vroiam sa te intreb ceva si in club nu as fi putut
-Da, vreau sa fim impreuna. Spuse el scotand limba.
M-am uitat socat la el si am scapat berea.
-Am glumit frate ce te sperii asa? Zise el tinandu-se de burta de la ras. Ar trebui sa te obijnuiesti cu mine si cu glumele mele proaste.
-Nu stiu cum as putea. Din cate am observat nici Suki nu s-a obisnuit.
-Cu Suki e alta treaba. Spuse devenind serios.
-Acuma chiar nu mai inteleg nimic. Lamuriti-ma si pe mine o data pentru totdeauna.
-Imi pare rau dar e ceva ce e doar intre noi. Momentan nu iti pot spune.
-Momentan? O sa imi spui?
-Poate ca da poate ca nu. Apropo, unde sunt parintii tai? La cat se intorc?
-Sunt plecati in strainatate. Locuiesc singur in majoritatea timpului. De obicei cazurilor vin in fiecare luna si stau 2 zile. De asta sunt asa apropiat de Suki. Ea e ca familia mea si stiu ca pot conta pe ea. Ma roade pe dinauntru sa stiu ca ma minte si ascunde lucruri de mine.
-Deci despre asta e vorba. Daca chiar vrei o sa iti spun, desi ma rugat sa tac, dar trebuie sa imi promiti ca nu ii spui.
-E chiar asa de grav?
-Nu, dar e personal.
"S-a intamplat acum 2 ani. Eram la scoala si mereu cand iseam din clasa sa ma duc in diferite locuri vedeam o fata micuta de statura cu parul lung, rosu ca focul. La un moment dat am crezut ca ma urmareste asa ca atunci cand am vazut ca nu era nimeni in jur am luat-o pe sus si am dus-o in curte in spatele scolii unde an sarutat-o. Speriata de gestul meu brosc a inceput sa tipe la mine. Atunci am intrebat-o:
-De ce tipi? Nu asta vroiai?
-Ce te face sa crezi ca am vrut asta? In plus a fost primul meu sarut. As fi vrut sa fie cu o persoana speciala nu cu cineva care ma ia pe sus si ma saruta nestiind nici cum ma cheama.
-Atunci de ce ma urmareai?
-De ce as face asa ceva? Daca as fi avut ceva cu tine te-as fi anuntat.
-Si vrei sa spui ca e o coincidenta ca erai meeu in acelasi loc cu mine?
-Nu... prietenei mele cele mai bune ii place de prietenul tau si vrea sa ii spuna dar nu poate ca nu e niciodata singur si ma rugat pe mine sa ma si sa o anunt cand il poate aborda.
-Inteleg... imi pare rau
-Parerile de rau nu imi dau primul sarut inapoil. A spus apoi dusa a fost.
Dupa o luna am fost impreuna dar nu a mers asa ca ne-am despartit dar am ramas buni prieteni."
-Asta a fost povestea noastra de care nu vrea sa aflii.
-Si crezi ca mai are sentimente pentru tine?
-Nu cred dar cel mai bine ar fi sa nu mai incercam sa facem sapaturi arheologice.
-Ai dreptate... Mergem sa nu uitam la un film? L-am intrebat eu. Macar atat sa fac dupa ce te-am facut sa imi spui povestea vietii tale.
☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆
