Nu-mi savurez mancarea!

39 8 0
                                    

     Dupa ce ma descarc,ma uit in telefonul de la B.I,ma uit la toate pozele cu noi,nu a trecut mult timp de atunci si deja imi e dor de acel moment...Adorm...ma trezesc auzind rasete in bucatarie,ies din camera si o liniste brusca se face cand intru in bucatarie...
Bobby:ia loc,am pregatit micul de jun...
     Auzind acestea ma usurasem,credeam ca nu mai sunt suparati pe mine,dar continuau sa ma ignore si sa faca glume intre ei...ma simteam foarte prost,dar continuam sa imi mananc mancarea,imi las capul cu privirea spre mancare,si incep sa imi simt lacrimile pe obraji,si de data asta nu plang ca este mancarea buna...
Bobby:Joey?plangi?
Eu:nu,continuati,ignorati-ma....imi curg lacrimile de la mancare,este buna!
      Ei desigur fac ce le-am spus isi continua subiectele pe care eu nu le intelegeam,nu stiam despre ce vorbesc ei,radeau fara mine....ma simteam in plus....deja incep sa ma enervez! Nu au nici un modiv de suparare! Nu sunt maritata cu B.I ca sa se supere ca eram cu alt baiat si nici impreuna cu el nu sunt! Cat despre Bobby,nu sunt obligata sa ii spun lui totul! De ce toata lumea e asa nerabdatoare! Am si eu intimitatea mea!
Eu:YAA! IDIOTILOR! NU VEDETI CA PLANG? CAT DE IDIOTI PUTETI SA FI-TI?NU AVETI ABSOLUT NICI UN MOTIV DE SUPARARE! DEFAPT DE CE IMI BAT CAPUL? DACA ASA VRETI VOI,AM PLECAT DE AICI!
    Ma indrept spre dulap,imi i-au hanoracul si apuc de clanta usii si iesind lasandu-i pe cei doi fara cuvinte..
BOBBY POV:
    Cred ca am fost cam dur,dintr-o data usa se deschide,nici nu am apucat sa imi mananc toata mancarea din gura,o vad pe Joey cum intra..
B.I:Joey...
Joey:ce vrei? Am venit sa i-au telefonul cu poze neinsemnate,nu te gandii la altceva!
Eu:ya,ya,ya,ya*ma indrept catre Joey incercand sa o opresc din a iesii pe usa*
      O apuc de mana dupa care ea isi trage mana inapoi si se intoarce uitandu-se la mine cu lacrimi in ochi si cu o expresie incruntata.
Joey:Ce vrei?Nu vreti sa ma lasati in pace odata?
Eu:Imi pare rau...
      Dupa care se apropie si B.I..
B.I:si....mie...imi pare rau...
Joey:Ma bucur!sper sa plangeti toata noaptea asa cum am facut si eu!
B.I:Joey,imi pare chiar rau pentru ce ti-am zis aseara...pozele,nu erau neinsemnate,si telefonul nu e unul temporar,defapt mi-am luat ieri unul nou...
Joey:Crezi ca-mi pasa? Atat aveti de spus? Sau imi pierd timpul degeaba...
      Ma uit la ea speriat,niste furnicaturi ma cuprind din picioare pana in cap,si un sentiment de vinovatie nu imi da pace...
Eu:Joey...ne poti ierta?
Joey:stiti cat de oribil m-am simtit zilele astea?nu stiti,dar mersi,mi-ati facut seara mai buna!
Eu:inteleg,ce putem face sa ne ierti?
      Niciodata nu mi-am cerut scuze atat de mult,trebuia sa fac ceva,simteam nevoia ca ea sa ma ierte,imi parea foarte rau...Ma uit la Joey cum cum respira adanc de parca si-a dat reset...
Joey:Va iert,imi pare rau,am exagerat....
B.I:Este ok,si eu am exagerat...
      Dupa care a urmat o imbratisare de grup,Joey pune mana pe clanta pentru a pleca...
Eu:Pleci deja?mai stai..
Joey:ok...
      Privind-o nu avea nimic impotriva,parea ca abia astepta sa ii zic sa mai stea..

                       ~The Psycho Girl~

The Psycho GirlUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum