Deep Love with an Alpha

In lipsa ei...

Xander pov (dupa plecarea ei)

Incerc sa o prind din urma,dar e prea rapida.Sunt un prost,nu trebuia sa o ranesc asa.Nu pot sa cred ca tocmai i-am aratat ca o pot inlocuiesc imediat,ceea ce e imposibil sa o pot inlocui cu o fufa.Ii simt durerea.Ma doare sa o vad plangand,si stiind ca eu sunt motivul durerii sale,imi vine sa urlu de durere.Trebuie sa o ajung din urma.A iesit din scoala,daca face rost de un transport am pierduto.Ies si eu in fuga dupa ea,dar o vad suindu-se pe un motor,plecand in cea mai mare viteza.Nu pot sa o pierd!!!Ce sa fac???Ce sa fac???

-Summer!!!!Summer!!!strig disperat dupa ea,dar in zadar

In clipa in care s-a departat am simtit cea mai mare durere,preferat sa mi se fi rupt toate oasele la infint decat sa simt acea durere,care semnifica despartirea a sufletelor pereche.Aveam ochii incetosati,aveam lacrimi in ei,dar nu le permiteam sa curga.Ii simteam lipsa.Nu mai suportam.Trebuia sa plec de aici,aveam sa imi pierd controlul.Am fugit in padure,pierzandu-mi controlul.Nu stiu ce sa fac,simt ca am pierdut jumatate din mine.Nu mai gandeam rational.

                                         ***

Dupa ce mi-am eliberat lupul care tanjea dupa atingerea ei,dupa prezenta ei.Ajung intr-un sfarsit si acasa.Eram orbit de furie.Culoarea ochiilor nu mi s-a preschimbat la loc,aveam inca acea culoare,rosu.Am rupt usa de la intrare,nici in balamale nu mai statea.Am dat peste Gabriel care umbla prin frigider

-Hey,Xander!!!!Unde e Summer???ma intreaba inca cautand in frigider,doar la auzirea vocii ei,picioarele mi s-au inmuiat picioarele,dar cand am realizat ca ea nu era langa mine,acea durere sfasietoare m-a cuprins,am inceput sa tremur de nervi

-Wow,frate calmeaza-te!!!Tremuri..Ce s-a intamplat

-Ea,ea ...a ...

-Frate vorbeste..,imi ordona el

-A plecat!!!spun si incep sa tremur si mai tare

Nu ma mai puteam controla,faceam un efort major sa respir fara ea,era aeru meu,era tot ce aveam nevoie,dar acum a plecat...Nu pot trai fara ea...Trebuie sa o gasesc si sa o aduc inapoi.Am fugit in biroul meu.Am apelat la toate haitele,am vorbit cu toti Alpha,nimeni nu o vazuse,parca era o fantoma,in momentul de fata uram faptul ca Amir o invatase atat de multe,era invincibila,rapida,periculoasa,era a mea,nu renunt la sensul vietii mele.Era totul pentru mine.Trebuia sa cer ajutorul cuiva caruia nu i l-as fii cerut in veci,dar el o stie dinaintea mea,stie unde s-ar duce daca ar fii suparata atat de rau...Trebuia sa ii cer ajutorul lui Jason.Nu imi placea asta,nu imi placea sa recunosc dar el o iubea,se vedea in ochii lui,cand o privea in ochii ii aparea o sclipire,iubire.Nu suportam faptul ca el o avuse,si faptul ca inca o iubeste,dar stiam ca ea nu mai simte alceva decat mila si o urma de dragoste fraterna.Desi stiam toate astea nu ma puteam abtine din decapitarea lui,a ranito,a indraznit sa ridice mana la ea,sa o forteze,sa o faca sa sufere.Imi trebuia un control nemaipomenit sa nu il fac sa sufere lent,scotandu-i matele si incolacindui-le in jurul gatului.Fara ea nu aveam control.Eram inca in birou.Devastasem totul,inca o data.Totul era un mare dezastru precum viata mea.Singura piesa neatinsa era o fotografie alb-negru cu ea.Nu stie cand io facusem,vroiam sa ii cuprind intreaga esenta intr-o poza,si am reusit.Ca si data trecuta,era singura piesa de valoare din intreaga casa.Ridic usor poza,si incep sa o mangai,imi era atat de dor de zambetul micii salbatice.Imi lipsea personalitatea ei vulcanica.Mica flacara care imi lumina viata,mereu ne certam si ne impacam.Doar un zambet de-al ei,si ziua mea devenea mai buna.Nici nu simtisem cum trecuse timpul.Era seara.Eram obosit,dar nu puteam sa dorm fara ea.Ma pun in pat.Mirosul ei ma invaluie.Iau perna ei in brate.Poate asa reusesc sa adorm.Dupa cateva incercari,reusesc.