Fata cu vise Alb-Negru(Rescriere)

Prefaţa

  Fata cu vise alb-negru a fost o lectură care m-a captivat de la prima până la ultima pagină. Total diferită de trilogia Amintiri din viitor, cu un fir narativ de-a dreptul intrigant și o protagonistă de care m-am îndrăgostit, Fata cu vise alb-negru mi-a intrat sub piele, în special mulțumită unicității scriitorești de care a dat dovadă Andreea Russo.Ființele de hârtie ale autoarei au fost punctul forte al romanului. Protagonista, Andana,o tânăra puternică, de o frumusețe copleșitoare (eu mi-o imaginez ca pe-un soi de zeitate grecească, dar cu geacă de piele) are un singur vis: vrea să devină detectiv. Tatăl ei, însă,nu își dorește ca fiica lui să-i urmeze cariera, cunoscând pericolul, o supune pe aceasta unui test. Astfel, dacă Andana o găsește pe femeia dispărută acum 24 de ani, Mia, se poate considera detectiv.Fata cu vise-alb negru e o carte care mi-a fost dicționar. Am învățat ce înseamnă dragostea, ce înseamnă să lupți, să pierzi, și să încerci din nou. Fata cu vise alb-negru m-a învățat un lucru pe care nu l-am găsit definit nicăieri, și anume cum să colorezi un destin când ai la dispoziție doar două culori. Sau, mai bine spus, poți colora destinul ori îl lași pe el să te coloreze?Fata cu vise alb-negru e un roman care pare extrem de accesibil la prima vedere, poate chiar lejer. Dar am fost surprinsă de profunzimea literară cu care și-a tratat autoarea personajele, dar, mai ales, de evoluția pe care am remarcat-o, o evoluție care, cu siguranță,va fi remarcată de toți cititorii .Am citit Fata cu vise alb-negru de Andreea Russo printre căni de ceai și decorațiuni de Crăciun, simțind cum romanul în sine mă inundă în scorțișoară. O lectură mai-mult-decât copleșitoare, un roman polițist contemporan care intră, inevitabil, în topul meu de cărți preferate. Recomand Fata cu vise alb-negru tuturor celor care speră că o să se regăsească,printre nopțile pline de lacrimi, printre visele pe lângă care curcubeul a uitat să apară.

Vlada Potîngă