Capitolul 10.
Realitate
Întorcându-mă de la Dio l-am găsit pe tata așteptându-mă, de fapt, aștepta ca eu sărenunț, să mă dau bătută înainte de a începe lupta, însă știa prea bine că nici pe departe nusunt genul de persoană care ar renunța. Niciodată. Pentru nimic în lume.
— Ai deschis plicul? a întrebat fără să mă privească.
— Desigur!
— Decizia ta?
Din nou nu m-a privit.
— Dacă am înțeles corect, trebuie să caut o tânără dispărută cu douăzeci și patru de aniîn urmă, da?
— Așa e, acum m-a privit.
— Hm, probabil că într-adevăr nu vrei să devin detectiv.
— De ce nu? Dacă vei reuși să o găsești, îți ofer postul meu.
— Ha, și dacă e moartă? Să sap tot pământul?
— Doar nu crezi că ți-am dat un dosar despre care sunt prost informat? Totul e posibil,și da, dacă vei dori tare, vei săpa tot pământul.
— Oare de la cine am moștenit încăpățânarea?
Mi-a zâmbit în semn de răspuns. A urcat treptele, iar eu am rămas cu o stare profundăde panică. Unde s-o caut? Dacă nu o găsesc?
CITEȘTI
Fata cu vise Alb-Negru(Rescriere)
ActionCum e să trăiești între alb și negru? Mia este o pianistă remarcabilă. Toți îi prevăd un viitor frumos până în ziua în care dispare fără nicio urmă, în drum spre casă. Timp de 24 de ani nimeni nu o poate găsi. Ce s-a întâmplat? Poate fi elucidat ad...
