The moment

Chapter 3

     Ciripitul enervant al păsărilor m-a scos din transa in care mă aflam de aproximativ 5 minute. Stăteam sprijinita cu capul in palme  gândindu-mă la cele întâmplate. Oftând mă ridic indreptându-mă spre baie. Nu mă pot recunoaște; cearcănele adânci, căpătate din cauza nopților nedormite și-au făcut simțită prezența. Îmi clătesc fața cu apă și mă spăl pe dinți. Măcar respirația să o am fresh, dacă eu mă simt ca o legumă fără vlagă. Îmi maschez această oboseală cu puțin machiaj și sunt gata să ies din baie.
Îmi aleg o ținuta , formată dintr-o fusta scurta neagră, o bluza gri destul de groasa și o pereche de cizme deasupra genunchilor.
Pregătindu-mă să ies, Josh intra pe ușă cu o cană de cafea. As putea simți acest miros și de la o milă depărtare.
-Să știi că ușa este închisă cu un motiv. Bate la ea, cap de lemn!
-Și eu care voiam să-ți ofer aceasta cafea, in fine, mai multa pentru mine, spune închizând ușa in urma sa.
-Drace, de când a devenit el așa de amabil?
Ies din casă îndreptându-mă spre cafeneaua unde sunt așteptată.
***

    Se putea să nu întârzii ?; mă întreb sarcastică. După 10 minute de mers grăbit, ajung.
      Intru in cafenea unde îmi pot observa prietenii la una dintre mese. Mă îndrept spre ei, dar fix in acel moment îmi aud numele din cealaltă parte a cafenelei. Spre surprinderea mea, Aaron împreuna cu echipa sa și Ryan se aflau acolo.
      Să merg să văd ce vor sau să îi ignor. Sincer a doua varianta m-ar tenta dacă nu as fi chiar atât de curioasă.

       Deși Oscar și Ivy se uita nedumeriți la mine, le fac semn că revin imediat.
        Doar sunetul tocurilor mele se auzea pe parcursul drumului. Ajunsă acolo îmi iau atitudinea pe care o am alături de persoanele "din exterior".
        -Spune repede ce vrei Aaron, nu am timp de prostiile tale.
        -Micuța tupeista este ocupată, hă ? Voiam să te avertizez. Vezi ce faci că astfel toată lumea va afla de mică ta aventura alături de Ryan
        -Ce aventură visezi? Cred ca ai luat vreo boala de la una din prietenele tale și începi să delirezi, afirm cu mândrie. Băieții începând să chicoteasca însă se opresc imediat când observa încruntătura de pe fața lui Aaron
     -Calci strâmb, Yanna, calci foarte strâmb! afirma deja înfuriat. Mă refer la aventura de  aseară cu tine și Ryan, in casa ta, avem totul filmat. Totul, pronunță răspicat.
-Ei bine, asta înseamnă că ai filmat și partea in care l-am refuzat. Și tot ce ai reuși e să-l faci pe el de rahat și pe tine ultimul fraier că ții astfel de dobitoci prin preajma ta; afirm cu un zâmbet fals.
   -Și crezi ca mi-ar fi greu să pun pe cineva să taie partea aia, aș putea chiar să fac să pară că el te-a refuzat pe tine; afirmă, un zâmbet drăcesc înfiripându-se pe fata lui.
Hmmm... ce mă abțin să nu-l lovesc in față.
   -Așa că fii o fetiță ascultătoarea spune înfumurat.
       -Du-te dracu' cu astea fiind spuse iau cafeaua de pe masă și i-o torn in mijlocul capului reușind să îi stric freza la care sigur a lucrat ceva timp.
       Cu toate fiind spuse pornesc spre masa prietenilor mei cu un zâmbet de milioane pe buze.
      -Ai să mi-o plătești afurisito, striga Aaron.
       Mă întorc pe vârfuri arătându-i semnul păcii. Pentru o fracțiune de secundă privirea îmi este furată de Ryan. Afurisitul, o să mi-o plătească cu vârf și îndesat.
          Ajunsă in dreptul tovarășilor mei, mă așez pe scaunul din fata lor, ei fiind încă muți de uimire.
       -Haide, dați drumul întrebărilor. Știu că vă macină curiozitate. Apropo mersi pentru cafeaua cu lapte, pe care tocmai o observasem.
        -Ai fost geniala!
        -Ce dracu a fost in capul tău ?; răspund amândoi in același timp.
       -Poveste lungă. Știi că mi-ai zis să stau departe de ei, nu ?
       -De ce presimt că nu m-ai ascultat oftează Oscar ascunzându-și fața in parte. Nu știu cum atragi mereu atâtea probleme.
       -Da, nu te-am ascultat...
       -Și de la a nu mă asculta până ai turna o cană de cafea lui Adam in cap, cum ai ajuns, draga mea, spune exasperat.